Primăria Mereni vrea să scape de amenda de 45.000 lei de la Garda de Mediu. Dosarul, în apel la Tribunalul Constanța

• Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța a făcut apel în dosarul în care UAT Mereni a cerut anularea procesului verbal de contravenţie GNM - 009159/03.10.2023
• UAT Mereni a cerut înlocuirea amenzii de 45.000 lei – aplicată prin procesul verbal contestat, cu sancţiunea avertismentului
• Pe fond, la Judecătoria Medgidia, magistrații au dat câștig de cauză comunei

 
Pe 8 noiembrie 2024, la Tribunalul Constanța, a ajuns dosarul 8803/256/2023, în stadiul de apel, ce are ca obiect anularea unei amenzi primite de Primăria Mereni de la Garda de Mediu Constanța.
 
Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța a făcut apel în dosarul în care UAT Mereni a cerut anularea procesului verbal de contravenţie GNM - 009159/03.10.2023.
 
Judecătoria Medgidia a avut pe rol dosarul pe fond, unde magistrații au admis în parte cererea primăriei. Iată soluția pe scurt – „Solutia pe scurt: Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petenta ... prin Primar, în contradictoriu cu intimata ... Modifică procesul verbal de contravenţie seria ... nr. ..., în sensul înlocuirii sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 45.000 lei – aplicată prin procesul verbal contestat, cu sancţiunea avertismentului. Menţine celelalte dispoziţii ale procesului verbal contestat. Pune în vedere petentei pericolul social al faptei săvârşite şi recomandă respectarea prevederilor legale. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Apelul se depune la Judecătoria Medgidia. Pronunţată astăzi, 11.07.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”.
 
În motivare, UAT Mereni a susţinut, în esenţă, că agentul de mediu nu a descris suficient fapta contravenţională în cuprinsul procesului verbal contestat. Mai arată că petenta nu a dat dovadă de rea credinţă, astfel că aplicarea sancţiunii avertismentului era suficientă. Intimata Garda Naţională de Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale, cu consecinţa reţinerii legalităţii şi temeiniciei procesului verbal contestat, pentru motivele expuse în cuprinsul întâmpinării.
 
În fapt, prin procesul verbal de contravenţie, petenta UAT Mereni a fost sancţionată cu amenda contravenţională în cuantum de 45.000 lei pentru fapta prev. de art. 17 alin. 5 lit. a) din OG nr. 92/2021 și cu avertisment pentru fapta prev. de art. 17 alin. 5 lit. b) din OG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, pentru că nu a respectat obligaţia legală de a asigura colectarea separată, cel puţin pentru dşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale generate de populaţia de pe raza UAT Mereni. S-a mai reţinut că petenta nu a pus la dispoziţia populaţiei recipienţii necesari în vederea precolectării separate a deşeurilor municipale reciclabile în vederea creşterii indicelui de reciclare.
 
Examinând procesul verbal contestat sub aspectul legalităţii, instanţa apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. În ceea ce priveşte descrierea faptei, instanţa reţine, în primul rând, că o eventuală descriere deficitară a faptei atrage nulitatea relativă a procesului verbal, având în vedere şi RIL – Decizia ICCJ nr. 13/2018 publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 541 din data de 29.06.2018 şi nu o nulitate absolută astfel cum s-a invocat de către petent.
 
Totodată, se reţine că s-a făcut trimitere în cuprinsul procesului verbal contestat, la Raportul de inspecţie nr. 82/03.10.2023 prin care este detaliată modalitatea de comitere a contravenţiei şi prevederile legale încălcate, condiţii în care se poate aprecia că o eventuală descriere deficitară a faptei contravenţionale este acoperită.
 

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că în sarcina petentei a fost constatată neîndeplinirea obligaţiilor reglementate de art. 17 alin. 5 lit. a) din OG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, conform căruia ”Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii: a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;”.
 
Prin urmare, instanţa constată că obligaţiile pentru nerespectarea cărora a fost sancţionat petenta au fost stabilite în sarcina autorităţilor administrativ teritoriale printr-un act normativ, petenta fiind cea care era ținută a face dovada îndeplinirii obligațiilor și responsabilităților stabilite de lege în sarcina sa, neîndeplinirea acestora constituind contravenție potrivit legii.
 
În speţă, prin procesul-verbal de contravenţie apelanta petentă a fost sancţionată cu amendă contravenţionale aplicată în cuantumul maxim legal pentru fapta reţinută în sarcina sa, 45.000 lei (cuantumul minim legal fiind de 20.000 lei). Or, având în vedere faptul că nu s-a invocat și nici dovedit că petenta a mai fost sancţionată pentru fapte de acelaşi gen, precum şi împrejurarea că în materie contravenţională sancţionarea nu constituie un scop în sine, funcţia represivă fiind subsidiară celei educative şi de prevenţie, instanța apreciază că sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantumul maxim legal, ca primă sancțiune aplicată pentru o faptă de acest gen, este disproporţionată prin raportare la circumstanţele concrete reale şi personale. Pentru aceste motive, instanța apreciază că, în contextul analizat, se justifică aplicarea sancţiunii avertisment și că această sancţiune este aptă şi suficientă în speţă pentru a asigura scopul educativ şi de prevenţie specială al tragerii la răspundere.
 
Prin urmare, instanţa va admite în parte plângerea contravenţională formulată de petentă şi va dispune modificarea procesului verbal contestat, în sensul că va înlocui sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 45.000 lei aplicată petentei cu sancţiunea avertismentului, urmând a menţine celelalte dispoziţii ca legale şi temeinice.
 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Curtea de Apel Constanța, așteptată să se pronunțe în privința condamnării lui Meran Dorin, fostul șef al Gărzii de Mediu Tulcea. DNA îl acuză de luare de mită!