Primarul Chițac, nemulțumit că s-au respins pretențiile de milioane de euro și dolari față de fosta administrație. Ce a făcut (DOCUMENTE)

• Primarul Vergil Chițac a declarat apel în cele două procese în care judecătorii Tribunalului Constanța au respins acțiunile deschise în civil pentru recuperarea prejudiciilor reclamate în Dosarul Retrocedărilor din Constanța!
• Alături de primar, apelanți în cauză mai sunt, până la acest moment, Ramona Dospinescu și Ion Marica, însă hotărârile încă mai pot fi atacate.
• Cazurile vor ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța.
• În Secțiunea Documente puteți consulta cele două hotărâri pronunțate de Tribunalul Constanța și atacate de primar.

 
Numărul persoanelor care se declară nemulțumite de primele două hotărâri pronunțate de Tribunalul Constanța în procesele în care primarul Vergil Chițac i-a dat în judecată pe fostul primar Radu Mazăre și pe ceilalți protagoniști ai Dosarului Retrocedărilor a crescut!
 
A doua zi după apelul declarat de Ramona Dospinescu, a fost înregistrat cel declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac, urmat de cel al lui Ion Marica.
 
Termenul pentru atacarea celor două hotărâri nu a expirat încă, așa încât, cel mai probabil, numărul contestarilor va continua să crească în perioada următoare.
 
Este vorba despre cauzele civile înregistrate la instanță sub indicativul 2511/118/2021 și, respectiv, 2515/118/2021, dosare în care s-au ridicat pretenții de milioane de dolari și euro față de protagoniștii Dosarului Retrocedărilor din Constanța, în frunte cu fostul primar Radu Mazăre.
 
Prin Hotărârile nr. 3686/2021 (dosar 2511/118/2021) și 3687/2021 (dosar 2515/118/2021), Tribunalul Constanța, în completul Fond Civil 9, prezidat de magistratul Adriana Mihaela Vasile, a decis respingerea celor două acțiuni ale orașului, ca fiind prescrise.
 
Totodată, au fost respinse și solicitările formulate de protagoniștii Dosarului Retrocedărilor ca UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac să le achite cheltuielile de judecată ocazionate de noile procese.
 
În acest context, cele două hotărâri pronunțate de Tribunalul Constanța au fost deja atacate în apel, atât de către primar, cât și de către o parte dintre pârâți.
 

Așa cum arătam în edițiile anterioare, în dosarul 2511/118/2021, suma solicitată de UAT Municipiul Constanța era de 4.384.867 de dolari, reprezentând prejudiciul calculat cu privire la cazul de retrocedare „Leșe“.
 
Totodată, în dosarul 2515/118/2021, suma solicitată era de 4.712.592,40 de dolari, reprezentând prejudiciul calculat cu privire la cazul de retrocedare „Cocăneanu“.
 
Nu era necesară condamnarea penală pentru antrenarea răspunderii civile

Prin Hotărârile 3686/2021 și 3687/2021, citate pe Jurindex, Tribunalul Constanța, în completul Fond Civil 9, prezidat de magistratul Adriana Mihaela Vasile, a decis respingerea celor două acțiuni ale orașului, ca fiind prescrise.
 
În acest sens, se artă în motivarea acestor hotărâri, printre altele, că „în esență, reclamantul (nr., UAT Municipiul Constanța prin primar Vergil Chițac) susține că nu a putut cunoaște paguba și pe cei care răspund decât la momentul condamnării definitive, însă instanța reține că pentru antrenarea răspunderii civile delictuale nu este necesară condamnarea penală a autorilor faptelor ilicite“.

 
Astfel, judecătorii au explicat că „dacă am accepta teza contrară, ar însemna că răspunderea civilă delictuală să poată fi antrenată doar pentru fapte ilicite ce constituie totodată și infracțiuni“.

 Se mai arată în Hotărârea 3686/2021 și în 3687/2021 că „din aceleași considerente, pentru angajarea răspunderii civile delictuale nu este necesara stabilirea printr-o hotărâre penala definitivă a vinovăției făptuitorului, fiind suficient ca persoana prejudiciată să îi cunoască. De altfel, legea de procedură penală permite exercitarea acțiunii civile în ipoteza în care faptele ilicite constituie infracțiuni pe cale separată în fața instanțelor civile, sau în fața instanței penale, prin constituirea ca parte civilă“.
 
Instanța a reținut faptul că termenul de prescripție a început să curgă la data de 13.03.2008, dată la care Consiliul Local Constanța a votat hotărârea 139 prin care acesta „s-a pronunțat în sensul că, întrucât nu există un raport de expertiză judiciară semnat de un expert judiciar autorizat ANEVAR neutru, nu se poate pronunța asupra existenței sau inexistenței unui prejudiciu cauzat Consiliului local“.
 
Curgerea prescripției, temporizată

Mai departe, au arătat judecătorii, „prin Hotărârea Consiliului Local al Mun. Constanța nr. 139/13.03.2008 (f. 20 vol. II), Consiliul Local a susținut astfel că nu se poate pronunța asupra existenței vreunui prejudiciu în patrimoniul UAT Constanța“, potrivit www.rolii.ro.
  
De asemenea, instanța a mai arătat că „prin urmare, la data primirii adresei organului de urmărire penală, reclamantul trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoanele răspunzătoare de producerea sa, astfel că, de la acest moment, a început a curge și termenul de prescripție a dreptului său material la acțiune“.
 
Totuși, Tribunalul Constanța a reținut faptul că „deși a început la data de 13.08.2008, prescripția nu a curs între unitatea administrativ – teritorială și pârâtul Mazăre Radu Ștefan până la data încetării mandatului acestuia, 05.06.2015, conform Ordinului prefectului nr. 261/05.06.2015“.
 
Judecătorii au mai spus că, în acest interval, deși prescripția a început, doar curgerea ei este temporizată.
 
Cheltuielile de judecată pentru pârâți, respinse
 
Pe de altă parte, se mai arată în cele două hotărâri că „în ceea ce privește apărările reclamantului formulate prin intermediul notelor scrise privind «apartenența politică a pârâților la un partid care a fost la conducerea Consiliului local inclusiv la data pronunțării deciziei 32/2019, ceea ce făcea din punct de vedere conceptual dificilă demararea de proceduri pentru recuperarea prejudiciilor suferite de UAT», Tribunalul constată că aceasta nu constituie o cauză de suspendare sau de întrerupere a cursului termenului de prescripție prevăzută de lege, iar împrejurarea dacă noile autorități publice locale, ulterior datei de 05.06.2015 aveau sau obligația sau posibilitatea de a se constitui parte civilă pentru recuperarea prejudiciului constituie o chestiune ce excede obiectului pricinii“.
 
„Prin urmare, raportat la toate aceste aspecte, cererea introductivă de instanță depusă la 01.04.2021 a fost formulată cu depășirea termenului de 3 ani al prescripției extinctive, astfel că excepția prescripției se impune a fi admisă, cu consecința respingerii ca prescrisă a cererii formulate“, au mai arătat judecătorii Tribunalului Constanța în cuprinsul celor două hotărâri civile.
 
De asemenea, Tribunalul Constanța a mai decis să respingă cererile privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată „ca nefondate, având în vedere că, deși acestea au fost solicitate de către pârâți, nu a fost probată efectuarea niciunei cheltuieli cu ocazia acestei cauze“.

Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Tribunalul Constanța va decide dacă trebuie achitate peste 2,8 milioane de euro pentru Dosarul Retrocedărilor!