Proces de interes național! Starea de alertă și certificatul verde, anulate în instanță. Decizia poate fi contestată. Motivarea judecătorilor (document)

 

• Curtea mai arată că „toate aceste HG-uri au împărțit populația României în persoane vaccinate și nevaccinate punând semnul egalități între o persoană nevaccinată și una bolnavă și între o persoană vaccinată și una sănătoasă, fapt pe care instanța îl consideră absolut inadmisibil“.

 
Judecătorii de la Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Cluj și-au motivat decizia prin intermediul căreia au decis anularea în întregime HG 826/5 august 2021, H G 932/9 septembrie 2021 şi HG 990/17 septembrie 2021, care reglementau starea de alertă pe teritoriul României dar și certificatul verde!
 
Decizia Curții de Apel Cluj nu este definitivă.
 
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună: anularea în întregime a HG nr. 826 din 5 august 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 11 august 2021 precum și stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
 
Mai mult, în subsidiar s-a cerut anularea parțială a oricăreia dintre următoarele măsuri: anularea stării de alertă pentru județul Cluj; anularea anexei 2 art. 2 privind carantinarea; anularea anexei 2 art. 4 raportat la anexa 3 art. 1 pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 23, 26 privind condiționarea participării la orice eveniment de vaccin sau test; să se dispună încetarea stării de alertă.
 
Motivare
 
În motivarea deciziei, judecătorii Curții de Apel Cluj rețin, printre altele, că starea de alertă a fost instituită pe teritoriul României prin HG 394/18.05.2020 fiind prelungită succesiv prin HG-uri cu câte 30 de zile până la momentul actual.
 
Anterior a existat instituită starea de urgență din 18.03.2020.
 

La 18.05.2020 Guvernul a justificat starea de alertă prin necesitatea efectuării unor stocuri de urgență medicală, prin necesitatea unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de răspândirea noului coronavirus, situație care a permis măsuri de achiziționare a stocurilor necesare, măsuri de prevenire și control a infecțiilor.
 
Curtea consideră că, după mai mult de 1 an de la instituirea stării de alertă, la data adoptării HG 826/05.08.2021 menținerea acesteia nu mai este justificată.
 
„Aceasta deoarece Guvernul“, mai arată judecătorii, „a avut răgazul necesar să efectueze toate demersurile necesare pentru combaterea epidemiei, iar la momentul la care a fost emis actul normativ amploarea situației de urgență nu mai justifica prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.
 
Tot potrivit judecătorilor, nu se reliefează o intensitate a situației de urgență, o insuficiență a capabilităților de răspuns, iar factorii de risc analizați nu justifică necesitatea impunerii stării de alertă tocmai pentru că lipsesc orice date care ar fi impus necesitatea menținerii acestei măsuri atât din conținutul actului normativ cât și din documentele care îl fundamentează precum și din datele statistice arătate.
 
România împărțită în persoane vaccinate și nevaccinate

 
Curtea mai arată că „toate aceste HG-uri au împărțit populația României în persoane vaccinate și nevaccinate punând semnul egalități între o persoană nevaccinată și una bolnavă și între o persoană vaccinată și una sănătoasă, fapt pe care instanța îl consideră absolut inadmisibil“.
 
„De altfel, și în privința vaccinării lipsește orice analiză a tipului de risc, Guvernul bazându-se că vaccinurile puse în circulație sunt avizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Acest lucru nu absolvă Guvernul, prin ministerul de resort ca prin mijloace proprii, naționale să verifice în ce măsură aceste vaccinuri afectează sau influențează starea de sănătate a cetățenilor săi atât în sens pozitiv cât și negativ“.
 
„Nu se poate considera că orice vaccin din cele puse în circulație este benefic oricărei persoane, indiferent de vârsta acesteia sau starea de sănătate, iar situația apărută în Japonia ca urmare a campaniei de vaccinare, ce a condus la demisia Guvernului respectiv, este de natură a conduce toate guvernele naționale la o analiză aprofundată a tipului de risc. Mai mult, unele state europene au apreciat periculoase pentru sănătatea cetățenilor lor folosirea vaccinului ASTRAZENECA sau JOHNSON, ca urmare a unor efecte negative sau unui risc privind sănătatea persoanelor. În România nu doar că aceste efecte negative nu au fost discutate, dar s-a ajuns la un fel de cenzură a discuțiilor cu privire la acest aspect, inclusiv pe internet, toate eforturile guvernului fiind dirijate în susținerea campaniei de vaccinare“, potrivit motivării.
 
„Constrângere“
 
„Vaccinarea este un act esențialmente medical care trebuia lăsat la aprecierea autorităților medicale în funcție de situația personală a fiecărei persoane. Nu în ultimul rând, Curtea reține că nu este adoptată o lege care să impună obligativitatea vaccinării situație care însă ar presupune și asumarea responsabilităților pentru această activitate, deci efectuarea unor minime studii medicale. În această privință așadar se încalcă libertatea conștiinței persoanei de a decide la recomandarea medicului curant dacă alege sau nu să facă vaccinul, încălcându-se astfel dispozițiile art. 29 din Constituție. Astfel, prin campania de presă realizată în susținerea acestor hotărâri de guvern persoana nevaccinată este prezentată ca un potențial pericol pentru ceilalți și convinsă astfel să se vaccineze, în caz contrar poate ajunge ca să nu mai fie primită în universitate sau la locul de muncă unde este angajată. Această constrângere este evident contrară oricăror norme legale și constituționale dar în nenumărate cazuri prezentate de presă ea a fost realizată“, au mai reținut judecătorii Curții de Apel Cluj.
 
Dincolo de aspectul general benefic al vaccinului, foarte multe persoane din cauza convingerilor precum și a stării de sănătate nu pot recurge la măsura vaccinării și prin urmare sunt excluse de la toate activitățile sportive, culturale, sociale permise de hotărârea de guvern, conform magistraților.
 
Activități culturale, recreative, sportive
 
„Din cuprinsul tuturor celor 3 HG-uri rezultă o discriminare evidentă pe criteriul vaccinării legând vaccinarea de avantaje sociale, de accesul la activități culturale, recreative, sportive, sau chiar de ora până la care poți ieși din casă.
 
Totodată Guvernul nu a dat credit cetățenilor României în sensul de a se sprijini și pe valorile etice respectiv pe responsabilitatea pe care fiecare cetățean sau agent economic trebuie să și-o aroge într-o situație epidemică.
 
De asemenea, se remarcă că se stabilesc cote de 3/1000 de locuitori sau 6/1000 de locuitori, situații în care restricțiile se accentuează fără ca să rezulte de undeva în ce măsură acest procent are o valoare în situația epidemică.
 
Nu se cunoaște de ce dacă 6 persoane dintre 1000 sunt pozitive, celelalte 994 care trebuie prezumate ca sănătoase și nu ca bolnave trebuie să se abțină de la diverse activități. Totodată nu s-a analizat impactul pentru care trebuie închise școlile și organizate activități online în cazul apariției unor cazuri pozitive printre școlari, aspect cu impact deosebit asupra activității de școlarizare cât și asupra părinților, elevii ajungând să efectueze școala fără să o frecventeze“, conform motivării.
 
Avalanșă de acte administrative
 
„În aceeași situație este și activitatea sportivă a cărei oprire nu este în măsură să conducă la o oprire a epidemiei, ci dimpotrivă aceasta ar trebuie să aibă aspecte benefice nefiind făcută nicio analiză în această privință. Totodată, nu există nici un studiu care să conducă la concluzia necesității instituirii acestor măsuri suplimentare de excludere și la lipsa oricărei importanțe a faptului că un număr mare de persoane a făcut boala și este imunizată prin efectul bolii“, potrivit judecătorilor.
 
„Constrângerea pe calea unei hotărâri de guvern cu măsuri provizorii reluate prin alte hotărâri de guvern de prelungire a acestor măsuri conduce la permanentizarea acestei situații și la înlocuirea unei legi în acest sens cu o hotărâre de guvern care să ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației. Această avalanșă de acte administrative conduce și la încălcarea accesului la justiție, fapt arătat de Curtea Constituțională în decizia mai sus arătată contravenind evident art. 21 din Constituție întrucât oricâtă diligență ar avea un reclamant sau instanța de judecată până la soluționarea definitivă a unui proces legat de un act administrativ normativ privind starea de alertă, acesta este înlocuit cu un alt act administrativ normativ de aceeași factură“, conform motivării.
 
„Chiar dacă nu menționează expres obligativitatea tuturor persoanelor la vaccinare hotărârea de guvern discriminează fără a fi necesar în scopul asigurării sănătății populației prin dezavantajarea categoriei persoanelor nevaccinate care reprezintă majoritatea populației României. Efectul normării prin HG a certificatului și folosinței acestuia este evident nelegală, din nou ajungându-se prin actele administrative normative la substituirea unei legi organice“, se mai arată la dosarul cauzei.

Sursa motivare: rolii.ro 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Municipiul Constanța la limita incidenței! Ce restricții se vor impune după depășirea pragului de 6