Proces pentru amendarea primarului Chițac „pe zi de întârziere“. Dosarul nu se va judeca la Constanța, a decis Curtea Supremă

• Litigiul vizează ridicarea unui imobil de șapte etaje în zona Faleză Nord, situație pentru care fostul primar, Decebal Făgădău, a fost amendat în instanță pentru neexecutarea hotărârii care îi dădea dreptul proprietarului să construiască imobilul.
• Acum, actualul proprietar al terenului, care a declarat constant că nu știa că suprafața pe care a cumpărat-o provenea din retrocedări, a solicitat în instanță obligarea Primarului Municipiului Constanța la emiterea autorizației de construire.
• Totodată, acesta a solicitat și „obligarea conducătorului unității, Primarul Vergil Chițac, la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pe zi de întârziere, în măsura în care nu a fost respectat termenul pentru eliberarea autorizației de construire așa cum a fost stabilit de instanță în soluționarea primului capăt de cerere“.
• Curtea Supremă a admis cererea de strămutare formulată de omul de afaceri și a dispus ca procesul să se judece la Curtea de Apel Galați, în loc de Curtea de Apel Constanța.
• Curtea de Apel Galați va judeca, de asemenea, și dosarul (461/118/2020*) în care vecinii viitorului imobil au cerut anularea HCL Constanța 533/28.11.2019, prin care a fost aprobat PUZ-ul pentru imobil.

 
Curtea Supremă a României a decis strămutarea procesului în care un afacerist din Constanța a cerut, printre altele, amendarea primarului Vergil Chițac!
 
În urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, dosarul a fost trimis pe rolul Curții de Apel Galați, instanță care va judeca recursul declarat de omul de afaceri împotriva hotărârii inițiale a Tribunalului Constanța, instanță care respinsese acțiunea.
 
Este vorba despre dosarul 526/118/2021, în care, alături de omul de afaceri M.V.F., rolul de reclamant revine și companiei Sea View Residence, în timp ce Primarul Municipiului Constanța este pârât, iar Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral este intervenient.
 
Litigiul vizează ridicarea unui imobil de șapte etaje în zona Faleză Nord, situație pentru care fostul primar, Decebal Făgădău, a fost amendat în instanță pentru neexecutarea hotărârii care îi dădea dreptul proprietarului să construiască imobilul.
 
Acum, actualul proprietar al terenului, care a declarat constant că nu știa că suprafața pe care a cumpărat-o provenea din retrocedări, a solicitat în instanță obligarea Primarului Municipiului Constanța la emiterea autorizației de construire.
 
Totodată, acesta a solicitat și „obligarea conducătorului unității, Primarul Vergil Chițac, la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pe zi de întârziere, în măsura în care nu a fost respectat termenul pentru eliberarea autorizației de construire așa cum a fost stabilit de instanță în soluționarea primului capăt de cerere“.
 
Acțiunea, respinsă de Tribunalul Constanța
 

La finele anului trecut, judecătorii Tribunalului Constanța, în completul CA8 al instanței, prezidat de magistratul Ciprian Gabriel Butaru, au decis să respingă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
 
Totodată, instanța a admis cererea de intervenție formulată de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
 
Recent, Curtea Supremă a admis cererea de strămutare formulată de omul de afaceri și a dispus ca procesul să se judece la Curtea de Apel Galați, în loc de Curtea de Apel Constanța.
 
Totodată, Curtea de Apel Galați va judeca, de asemenea, și dosarul (461/118/2020*) în care vecinii viitorului imobil au cerut anularea HCL Constanța 533/28.11.2019, prin care a fost aprobat PUZ-ul pentru imobil.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în Hotărârea nr. 2332/2021 a Tribunalului Constanța, document citat pe Jurindex, se arată că dezvoltatorul imobiliar și compania au solicitat „obligarea pârâtului la eliberarea, în maxim 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii din prezenta cauză, a autorizației de contruire pentru construcția P+7E-locuințe colective (ultimul etaj cu supantă și cameră tehnică), amplasare firmă luminoasă, împrejmuire teren și organizare de șantier ce urmează a fi edificată pe terenul identificat cu nr. cadastral (...) (nr vechi (...)) și înscris în CF nr (...) a UAT Constanța, teren situat în Mun. Constanța, (...) (fost zona blocuri PA2-PA4, lot 7) autorizație de construire pentru eliberarea căreia a fost depusă cererea pentru emiterea autorizației de construire nr (...)/20.11.2020 împreună cu toată documentația aferentă“.

 
De asemenea, s-a solicitat și „obligarea conducătorului unității, Primarul Vergil Chițac, la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pe zi de întârziere, în măsura în care nu a fost respectat termenul pentru eliberarea autorizației de construire așa cum a fost stabilit de instanță în soluționarea primului capăt de cerere“.
 
Totodată, s-a mai cerut și „obligarea pârâtului la plata, în favoarea reclamanților, de penalități de întârziere în cuantum de 800 lei/zi în conformitate cu art 24 alin 4 teza finală din Legea nr 554/2004 rap. la art 906 CCiv, în măsura în care în care nu a fost respectat termenul pentru eliberarea autorizație de construire așa cum a fost stabilit de instanță în soluționarea primului capăt de cerere“, potrivit hotărârii citate pe www.rolii.ro, dar și cheltuielile de judecată.
 
Amintim, legat de acest demers, că în luna iunie 2021, judecătorii Tribunalului Constanța, în completul prezidat de magistratul Anca Ramona Pârlățeanu, au reconfirmat PUZ-ul blocului de șapte etaje pentru care a fost amendat fostul primar al orașului, Decebal Făgădău.
 
Zona vizată de PUZ este delimitată de străzile Prelungirea Ion Rațiu, plajă și aleile carosabile din fața blocurilor PA6A, PA4, PA3 și PA2.
 
Suprafața a fost retrocedată prin Dispoziția nr. 3135/2003 emisă de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, în beneficiul numitului Daniel Ene.
 
Dispoziția a fost desființată de Curtea Supremă, în Dosarul Retrocedărilor.
 
Pe de altă parte, investitorul a precizat la toate ședințele de consiliu local în care s-a pus în discuție situația terenului că este cumpărător de bună credință, fiind a cincea persoană din lanțul celor ce au cumpărat terenul și neavând cunoștință despre situația terenului la momentul cumpărării acestuia.
 
De altfel, investitorul a obținut în instanță dreptul de a obliga autoritățile locale să îi aprobe PUZ-ul pentru terenul respectiv, acesta fiind motivul care a stat la baza amendării fostului primar Decebal Făgădău.
 
Pentru a reveni la procesul în care s-a solicitat, în prezent, amendarea primarului Vergil Chițac dacă se întârzie eliberarea autorizației de construire, judecătorii au explicat de ce au respins cererea de chemare în judecată.
 
Ce au spus judecătorii de la Triunalul Constanța
 
Se arată în Hotărârea 2332/2021 că „instanța reține că imediat ulterior anulării titlului de proprietate inițial, reprezentat de Dispoziția nr. 3135/13.11.2003 emisă de către Primarul mun. Constanța, conform Deciziei ÎCCJ nr. 32/07.02.2019, intervenienta din această cauză (nr., Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral) s-a conformat celor dispuse prin hotărârea instanței supreme și a demarat procedura ce are ca finalitate restabilirea situației anterioare, prin revenirea imobilului ce a făcut obiectul actului administrativ anulat, din care face parte și imobilul reclamantului, având în vedere succesiunea titlurilor de proprietate ulterioare, în proprietatea publică a statului, prin formularea unei acțiuni în revendicare a acestui imobil și solicitarea de anulare a titlului de proprietate al reclamantului, ambele cereri făcând obiectul dosarului nr. (...)/212/2020 aflat în prezent pe rolul Tribunalului Constanța,. cererea de chemare în judecată fiind inițial formulată la data de 24.06.2020, conform mențiunilor de pe aceasta“.
 
„Strict pe baza acestor considerente, instanța constată că reglementarea sancțiunii nulității absolute a actelor emise în mod ilegal, nu presupune încălcarea principiului statului de drept și respectarea principiului de dreptate, consacrat ca valoare constituțională în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, care prevede că România este stat de drept în care drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea reprezintă valori supreme și sunt garantate, legiuitorul stabilind că existența drepturilor dobândite cu rea-credință sau prin abuzul autorității publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, astfel încât, consideră că refuzul autorităților locale de emitere a autorizației de construire cristalizează acest deziderat“, au spus judecătorii.
 
De asemenea, se mai arată în motviarea hotărârii că „instanța mai reține că dreptul de proprietate asupra imobilului reclamantului a luat naștere prin abuzul autorității publice, materializat în emiterea unui act nelegal, anulat de către instanța supremă, astfel încât și existența aceluiași drept, este rezultatul aceluiași abuz“.
 
„Pe de altă parte mai reține că, regimul legal al construcțiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate iar în măsura în care, exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sancțiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constituțional al ocrotirii proprietății“, potrivit hotărârii citate pe Jurindex.
 
Astfel, „având în vedere aceste aspecte, instanța va dispune respingerea cererii principale de chemare în judecată ca neîntemeiată. Ca o consecință a respingerii cererii de învestire a instanței se impune admiterea cererii de intervenție accesorie formulată în cauză“.
 
Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Teren din retrocedări și vecini nemulțumiți
PUZ-ul pentru un bloc de șapte etaje din Faleză Nord, contestat la Curtea de Apel Constanța