Procesul dintre Autoritatea Navală Română și Alexandru Mezei a ajuns la Curtea de Apel Constanța

Procesul dintre Alexandru Mezei și Autoritatea Navală Română Constanța se mută la Curtea de Apel Constanța.
 
Pe 3 februarie 2025, pe rolul secției I civilă a instanței a ajuns dosarul cu indicativ 2099/118/2023, ce are ca obiect acțiune în constatare. Dosarul se află în stadiul de apel, fără termen stabilit.
 
Pe fond, magistrații au dat următoarea soluție pe scurt – „Admite în parte acţiunea. Constată existenţa raporturilor de muncă între reclamant şi pârâta Autoritatea Navală Română începând cu data de 12.08.2021 şi până la data emiterii deciziei nr. 213/22.02.2023 privind constatarea încetării de drept a contractului de muncă. Obligă pârâta la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă pentru perioada începând cu data de 12.08.2021 şi până la data emiterii deciziei nr. 213/22.02.2023 privind constatarea încetării de drept a contractului de muncă. Respinge ca nefondate restul pretenţiilor. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, azi data de 14.10.2024”.
 
Ce a cerut Alexandru Mezei?
 
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă, sub nr. ####/118/2023, reclamantul Mezei Alexandru a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Navală Română pronunțarea unei hotărâri prin care:
- să se constate noul raport de muncă și efectele acestuia, încheiat între angajator (pârâta din cauză) și angajat (reclamantul), ulterior emiterii deciziei de pensionare nr. 411003/12.08.2021, concretizat prin contractul de muncă din data de 28.12.2022, transpus în actul adițional nr. 479/28.12.2022 la contractul individual de muncă nr. 586/04.11.2022;
- în subsidiar, să se constate existența noului raport de muncă și a efectelor acestuia, între aceleași părți, în perioada următoare îndeplinirii condițiilor de încetare de drept a contractului individual de muncă nr. 586/04.11.2002, respectiv de la data de 12.08.2021 și până la data concedierii în fapt, odată cu emiterea deciziei nr. ###/22.02.2023 privind constatarea încetării de drept a contractului individual de muncă nr. 586/04.11.2002, cu obligarea pârâtei la încheierea în formă scrisă a raportului de muncă născut ulterior datei de ##########, conform art. 16 al. 1 coroborat cu art. 57 al. 3 din Codul muncii, art. 118 din Legea nr. 263/2010;
- obligarea pârâtei la respectarea și continuarea noului raport contractual pentru funcția deținută, respectiv Director Căpitănie Zonală - ####### Șef Port, grad II, cu obligarea la plata tuturor drepturilor salariale de care reclamantul a fost lipsit în perioada dintre data încetării/concedierii în fapt (22.02.2023) și până la data reluării efective a raporturilor contractuale. - în subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâtei la încheierea în formă scrisă a noului contract de muncă, ca formă de reparare a prejudiciului creat reclamantului prin săvârșirea faptei ilicite de neîncheiere în formă scrisă a contractului individual de muncă, cu obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsit reclamantul, de la data încetării în fapt a noului raport de muncă/concedierii în fapt și până la data reluării efective a raporturilor contractuale.
 
La data de 12.08.2021 Casa Teritorială de Pensii Constanța a emis decizia nr. ###### privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, la cererea reclamantului.
 

Anterior acestui moment, reclamantul a solicitat din partea angajatorului adeverințele necesare cu privire la plata contribuțiilor de asigurări sociale, la sporurile de care a beneficiat de-a lungul anilor pentru munca prestată, pentru vechime în muncă, în vederea obținerii dosarului de pensionare.
 
Pârâta a eliberat reclamantului adeverințele nr. 78493/30.07.2021, nr. 78494/30.07.2021, nr. 78498/30.07.2021 și nr. 78503/30.07.2021, cu mențiunea că servesc la stabilirea pensiei.
 
Reclamantul susține că din aceste împrejurări reiese că pârâta a cunoscut situația sa juridică, inclusiv îndeplinirea condițiilor de încetare de drept a contractului individual de muncă.
 
Angajatorul nu a procedat însă la emiterea deciziei de constatare a cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă, conform art. 56 al. 2 C. Muncii, raportul de muncă continuând a se desfășura pe toată perioada dintre data emiterii deciziei de pensionare (12.08.2021) și până la data emiterii deciziei nr. ###/22.02.2023 de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă, când în realitate s-a produs o încetare a contractului/ o concediere față de noul raport de muncă.
 
Cum încetarea raporturilor de muncă s-a produs la data de 12.08.2021, prin emiterea deciziei de pensionare nr. 411003, ulterior acestei date continuarea raporturilor de muncă a reprezentat un nou raport de muncă, concretizat prin acordul de voințe al părților, necesar și suficient pentru nașterea în mod valabil a unui contract individual de muncă.

 
Reclamantul apreciază că nu se poate considera că raportul de muncă rezultat din contractul individual de muncă nr. 586/04.11.2002 a subzistat după momentul intervenirii încetării de drept a contractului, adică după data de 12.08.2021, chiar dacă decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă a survenit din partea angajatorului abia la data de 22.02.2023.
 
Noul contract de muncă s-a concretizat în actul din data de 28.12.2022, intitulat ”Act adițional nr. 479/28.12.2022 la contract individual de muncă nr. 586 din data de 04.11.2002”. Acest act adițional cuprinde clauzele contractuale ale unui veritabil contract individual de muncă, motiv pentru care nu poate fi considerat un act adițional la contractul inițial.
 
Reclamantul este împiedicat să obțină drepturile salariale aferente, întrucât pârâta nu și-a respectat obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă.
 
Pârâta apreciază că acțiunea este inadmisibilă, pentru că în cauză nu există niciun raport de muncă al reclamantului cu pârâta, întrucât raporturile de muncă erau încetate de drept încă din anul 2021. Reclamantul nu a adus niciodată la cunoștință angajatorului că a fost emisă decizie de pensie, iar pârâta niciodată nu și-a exprimat consimțământul pentru încheierea unui nou raport de muncă.
 
Pârâta susține că a fost de bună credință, în condițiile în care nu a știut că vechiul contract de muncă încetase de drept, iar reclamantul cu știință a ascuns această situație. Când a luat la cunoștință despre adresa emisă de Casa Județeană de Pensii Constanța, conduita angajatorului a fost una fermă, în sensul de a se constata încetarea de drept a contractului individual de muncă, prin emiterea unei decizii în acest sens, nu de a continua raportul de muncă, astfel cum susține reclamantul.
 
 
Sursă text – rejust.ro
 
Despre Autoritatea Navală Română
 
 
ANR este autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul siguranței navigației și al securității navelor. ANR este organizată și funcționează potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1133/2002 și a Ordonanței de Guvern nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.
 
Autoritatea Navală Română este o instituție publică cu finanțare extrabugetară, cu personalitate juridică, înființată prin fuziunea Inspectoratului Navigației Civile cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român". În urma fuziunii, ANR a preluat toate drepturile și obligațiile celor două persoane juridice care s-au desființat.
 
Structura organizatorică a Autorității Navale cuprinde aparatul propriu central (constituit din direcții, servicii, birouri, compartimente) și organele teritoriale operative, care își desfășoară activitatea în teritoriu.
 
Aparatul central al ANR are în componența sa serviciile funcționale, Direcția Siguranța Navigației, Securitatea Navelor și Personal Navigant, Direcția Tehnică, Direcția Juridica, Reglementări și Resurse Umane, Direcția Economică, Centrul Maritim de Coordonare și Serviciul PSC/FSC.
 
Organele teritoriale operative sunt unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea aparatului central, constituite din căpitănii de port și inspectorate tehnice.
 
În subordinea Autorității Navale se află 5 căpitănii zonale la Constanța, Tulcea, Galați, Giurgiu și Drobeta Turnu Severin, cărora li se subordonează căpităniile de port și oficiile de căpitănie din zonele de jurisdicție specifice. Zonele de jurisdicție ale organelor teritoriale operative se stabilesc de către directorul general și se aprobă de către Consiliul de Conducere al ANR.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Proces amânat între CNAPM Constanța și ANR. Dosarul, pe rolul Curții de Apel