Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:05 22 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Procesul primarului Chițac, amiral în rezervă, cu Casa Sectorială de Pensii MApN, la Curtea de Apel! Nemulțumiri legate de diminuarea cuantumului pensiei militare de stat

ro

16 May, 2024 14:58 2280 Marime text
Vergil Chițac, primar al Constanței, contraamiral de flotilă - cu o stea, în rezervă
  • Potrivit hotărârii de declinare a cazului de la Tribunal la Curtea de Apel, în cauză, contraamiralul Vergil Chițac a atacat actele normative prin care i s-a diminuat cuantumul pensiei militare de stat.
  • Primul termen la Curtea de Apel Constanța încă nu a fost stabilit.
Procesul deschis de Vergil Chițac, primar al Constanței și, totodată, contraamiral de flotilă – cu o stea, în rezervă, Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apărării a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța!
 
Potrivit hotărârii de declinare a cazului de la Tribunal la Curtea de Apel, în cauză, contraamiralul Vergil Chițac a atacat actele normative prin care i s-a diminuat cuantumul pensiei militare de stat.
 
Cazul are indicativul 6426/118/2023 și a fost recent înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, obiectul fiind „obligația de a face pretenții despăgubire“.
 
Până la acest moment, nu a fost stabilită data primei înfățișări în proces.
 
Dosarul urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată și să se stabilească primul termen.
 
Părți în cauză sunt Vergil Chițac, în calitate de reclamant și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale – Unitatea Militară 02505 București, în calitate de pârât.
 
Amintim, în acest proces, la data de 19 aprilie 2024, Tribunalul Constanța a decis declinarea cauzei către Curtea de Apel.
 
Potrivit datelor noastre, la Tribunal, cazul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Delia Gherasim, din cadrul Secției I Civile a instanței.
 
Diminuarea cuantumului pensiei militare de stat
 
În motivarea Hotărârii 1335/2024 a Tribunalului (de declinare), se arată că „prin cererea adresată instanţei, astfel cum a fost modificată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la efectuarea operaţiunii administrative de actualizare a pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamantul, pe de o parte, prin eliminarea din procedurile de calcul a aplicării dispoziţiilor art. VII din OUG nr. 59/2017 şi ale art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018 şi, pe de altă parte, prin aplicarea unor acte normative ulterioare celor evidenţiate anterior, respectiv Legea nr. 153/2017, OUG nr. 115/2022 şi OUG nr. 168/2022, precum şi OUG nr. 54/2023. Toate celelalte capete de cerere sunt subsecvente şi accesorii acestui prim petit“.
 
De asemenea, judecătorii de la Tribunal au mai spus că „în expunerea motivelor cererii formulate, reclamantul a învederat că prin aplicarea prevederilor OUG nr. 59/2017 în ansamblul său, în special art. VII, şi a art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, prin care i s-a diminuat cuantumul pensiei militare de stat, s-a produs o vătămare a drepturilor şi intereselor sale legitime“
 
„Suplimentar, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a OUG nr. 59/2017 şi, în special, a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) si (5) si ale art. 79 alin. (1) din Constituție, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018“, conform instanței.
 
Au mai explicat judecătorii că „din modul în care este formulată cererea de chemare în judecată, Tribunalul constată că reclamantul se consideră vătămat în drepturile şi interesele legitime prin adoptarea art. VII din OUG 59/2017 şi, ulterior, prin OUG nr. 114/2018, acte normative apreciate ca fiind neconstituționale. În fapt, aceasta este cererea principală care face obiectul prezentului litigiu – să se constate că prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Guvernul României i s-a produs o vătămare“.
 
În aceste condiții, Tribunalul a apreciat că actele atacate în instanță sunt cele emise de Guvern, așa încât competența /de fapt în proces revine Curții de Apel Constanța.
 
Prevederile legislative vizate în proces
 
Potrivit datelor oficiale, articolul 84 din OUG 114/2018 prevede faptul că „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: (...) 2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. (4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
 
Totodată, Articolul VII din OUG 59/2017 prevede faptul că „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins: l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. 2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.
 
Decret semnat de președintele Iohannis
 
Primarul Constanței, Vergil Chițac, este contraamiral de flotilă – cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naționale.
 
Decretul privind trecerea sa în rezervă a fost semnat de Președintele Klaus Iohannis la data de 28 ianuarie 2016, urmând ca trecerea în rezervă să aibă loc începând cu data de 1 februarie 2016.
 
În declarația de avere (rectificativă) din 16 iunie 2023, primarul Vergil Chițac menționa la capitolul „Venituri din pensii“ suma de 115.020 de lei, reprezentând pensie MApN, această sumă adăugându-se celei de 131.412 lei menționată ca „indemnizație primar“.
 
Decizia pe care o va pronunța în cauză Curtea de Apel Constanța va putea fi ulterior atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Declarația de avere a lui Vergil Chițac. Cât de bogat este primarul Constanței? (DOCUMENT)
 

Tags: Vergil Chitac


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii