PUZ-ul afaceristului George Secărea pentru terenurile din strada Belvedere, anulat! Judecătorii explică de ce au decis anularea (MOTIVARE)

• În motivarea deciziei, judecătorii au vorbit, printre altele, despre faptul că prin PUZ-ul atacat ar fi fost reglementată o nouă subzonă „exclusiv pentru cele două loturi ale inițiatorilor“.
• Hotărârea de consiliu local contestată în proces vizează aprobarea Planului urbanistic zonal pentru zona delimitată de str. Belvedere, alee de acces și proprietăți private, inițiatori Secărea George și Maria, Secărea Marioara.
• Omul de afaceri George Secărea a fondat împreună cu fostul primar Radu Mazăre și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, companiile Silk Estate, dar și Alliance Qwest Company.
• Decizia Tribunalului Constanța poate fi atacată în recurs, la Curtea de Apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

Tribunalul a decis anularea HCLM Constanța nr. 89/2020 prin care a fost aprobat PUZ-ul inițiat de George Secărea, Maria Secărea și Marioara Secărea pentru terenurile din strada Belvedere.
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii au arătat, printre altele, că „analizând H.C.L.M. Constanţa nr. 89/28.02.2020 Tribunalul constată în acord cu reclamanții din prezenta cauză că depășirea celor doi indicatori ante-referiţi, simultan, este un viciu de nelegalitate de natură să atragă anularea actului atacat, nefiind permisă modificarea reglementărilor cuprinse în PUG în sensul prevăzut de PUZ (### 2,42 şi respectiv 2,55 deşi acesta este prevăzut la maxim 1,5 prin PUG şi POT 40,44% respectiv 42,53% deşi acesta este prevăzut la maxim 30% prin PUG)“.
 
În plus, judecătorii au vorbit despre faptul că prin PUZ-ul atacat ar fi fost reglementată o nouă subzonă „exclusiv pentru cele două loturi ale inițiatorilor“.
 
Este vorba despre dosarul 3563/118/2020 al Tribunalului, în care Tiberiu Constantin Voicu, Ștefan Geantă, Alin Mihai Blăniță, Tănase Banioti, Iuliana Oancă, Șerban Călin, Gabriela Călin, Florica Boancă, Marius Alexandru Dante, Alexandru Sabău, Paul Prozorov și Lucian Gornea au cerut instanței anularea HCLM nr. 89/28.02.2020.
 
În cauză, pârât este Consiliul Local al Municipiului Constanța, iar George Secărea, Marioara Secărea și Angelo Sebastian Babinciuc sunt intervenienți.
 
Hotărârea de consiliu local contestată în proces vizează aprobarea Planului urbanistic zonal pentru zona delimitată de str. Belvedere, alee de acces și proprietăți private, inițiatori Secărea George și Maria, Secărea Marioara.
 
Conform documentului contestat, terenurile care au inițiat PUZ-ul sunt reprezentate de „teren în suprafață de 829,18 mp (potrivit actelor de proprietate și măsurătorilor cadastrale), situat în str. Belvedere nr. 8, identificat cu nr. Cadastral 17185, înscris în cartea funciară nr. 49391 a UAT Constanța, proprietate Secărea George și Maria, conform contractuluid e vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1675/14.12.2006 la Biroul notarului public Darie Ruxandra Luminița“.
 
Cel de-al doilea teren este „în suprafață de 870 mp (potrivit actelor de proprietate și măsurătorilor cadastrale), situat în str. Belevedere nr. 10, lot 2, identificat cu nr. Cadastral 15764/2, înscris în cartea funciară nr. 42729 a UAT Constanța, proprietate Secărea Marioara, conform contractului de donație autentificat sub nr. 811/08.06.2006 la Biroul notarului public Darie Ruxandra Luminița“.

 
Omul de afaceri George Secărea a fondat împreună cu fostul primar Radu Mazăre și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, companiile Silk Estate, dar și Alliance Qwest Company.
 
„Reglementarea prin PUZ-ul atacat a unei noi subzone (...) exclusiv pentru cele două loturi ale inițiatorilor“
 
„Un alt motiv evident de nelegalitate este reglementarea prin PUZ-ul atacat a unei noi subzone, neprevăzută de RLU aferent PUGMC, respectiv crearea pentru prima dată a unei noi subzone denumită «ZRL4a» exclusiv pentru cele două loturi ale iniţiatorilor“, se arată în Hotărârea 620/2023 a Tribunalului.
 
„În concret“, au spus judecătorii, „autoritatea pârâtă (nr., Consiliul Local Constanța) printr-o astfel de reglementare în cadrul unui PUZ a încălcat principiile ce guvernează emiterea actelor administrative astfel cum au fost ele ilustrate în cuprinsul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv a nesocotit emiterea actului «în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii» prin lege înţelegându-se la acest nivel, în mod neechivoc, prevederile RLU aferent PUGMC“.
 

„Cu alte cuvinte, pârâta din prezenta cauză prin reglementările adoptate în cadrul PUZ atacat nu a organizat executarea RLU aferent PUGMC pentru specificul zonei de o complexitate deosebită pe care o viza sau nu a executat în concret RLU ci a creat ad novum reglementări pentru prima dată în cuprinsul actului de reglementare cu rang inferior, operațiune administrativă nepermisă“, au mai spus judecătorii.
 
În continuare, Tribunalul a spus că „de asemenea, Tribunalul în acord cu argumentele reclamanților constată că în prezenta cauză scopul reglementării adoptate, respectiv stabilirea unor reguli generale impersonale pentru zona vizată (în acord cu caracterul de act administrativ cu caracter normativ al unui PUZ) a fost nesocotit, fiind în realitate create norme speciale ce vizează exclusiv loturile inițiatorilor, această concluzie impunându-se cu necesitate prin preluarea tale quale a reglementărilor cuprinse în PUD aprobat prin HCL nr. 486/2006 pentru loturile vizate“.
 
„Mai mult, în prezenta cauză Tribunalul reține că operațiunea de preluare a unor reglementări urbanistice stabilite într-un act administrativ individual de tip PUD, care încalcă reglementările şi condiționările din actele administrative cu caracter normativ în baza cărora se presupune că a fost emis sau cărora trebuie să corespundă, nu poate să reprezinte în nicio circumstanță o operațiune administrativă legală, având în vedere ierarhia reglementărilor în domeniu şi efectele specifice fiecărui palier de ierarhizare, printr-un astfel de procedeu coerența specifică domeniului urbanismului fiind afectată semnificativ“, se arată în decizia instanței.
 
„Disonanța urbanistică pe care reglementarea din speţă este de natură a o produce“
 
Judecătorii au mai spus că „de asemenea, în sensul încălcării principiului ierarhizării, menţionat expres de legiuitor în cadrul art. 8 din Legea nr. 350/2001, cu consecința înfrângerii scopului pentru care a fost adoptat RLU aferent PUGMC stau şi „derogările” cuprinse în actul atacat referitoare la amplasarea clădirilor pe aliniament cu ignorarea art. 5 din cuprinsul reglementării specifice ZRL4, amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale posterioare pe cele două loturi cu încălcarea art. 6 din cuprinsul reglementării specifice ZRL4, amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă cu încălcarea art. 7 din cuprinsul reglementării specifice ZRL4 şi înălţimea maximă admisă a clădirilor cu încălcarea art. 10 din cuprinsul reglementării specifice ZRL4, toate acestea fiind tot atâtea dovezi ale disonanței urbanistice pe care reglementarea din speţă este de natură a o produce în raport cu RLU aferent PUGMC şi principiile dezvoltării durabile a zonelor locuite“.
 
„În ceea ce priveşte critica reclamanţilor referitoare la nerespectarea de către PUZ a normelor referitoare la spaţiile plantate Tribunalul constată că acestea sunt întemeiate nefiind respectată prevederea cuprinsă în art. 13 din cuprinsul reglementării specifice ZRL4 din cadrul RLU aferent PUGMC, iar cu privire la această «derogare» se constată că legiuitorul prin intermediul art. 32 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 nu a prevăzut nicio posibilitate de modificare a indicatorilor sau reglementării prin PUZ în raport cu PUG“, potrivit instanței.
 
„Totodată, Tribunalul constată că parcelele din prezenta cauză fac parte din ZRL3, conform RLU aferent PUGMC, prin reglementările preluate în PUZ - ul atacat fiind încălcate şi interdicțiile impuse pentru această zonă din moment ce potrivit art. 1 din cuprinsul reglementării specifice ZRL3 utilizările admise pentru construcțiile vizate sunt limitate la «locuințe colective cu maxim 8 apartamente la scară» şi nu sunt respectate retragerile reglementate pentru această subzonă“, mai arată instanța.
 
Decizia Tribunalului Constanța poate fi atacată în recurs, la Curtea de Apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.