Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, victorie la Curtea Supremă! La mijloc sunt aproape 3 milioane de dolari (MINUTA)

Fosutl primar Radu Mazăre, alături de fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu, dar și de alte persoane, au obținut o victorie la Curtea Supremă de Justiție, într-un dosar ce vizează pretenții de peste 2,8 milioane de dolari!
 
Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis recursurile celor doi, alături de alți pârâți din dosar și a decis rejudecarea procesului, la Constanța.
 
În speță, este vorba despre o sumă de peste 2,8 milioane de dolari, prejudiciu reclamat de administrația Vergil Chițac pentru unul dintre cazurile de retrocedări din Dosarul Retrocedărilor.
 
Înalta Curte a decis rejudecarea dosarului vizând pretențiile la Curtea de Apel Constanța, instanță care stabilise, în februarie 2023, că acțiunea municipalității pentru recuperarea banilor nu ar fi prescrisă, așa cum apreciase Tribunalul.
 
Mazăre alături de alți pârâți din dosar au atacat această decizie la Curtea Supremă, iar marți, 6 februarie 2024, recursurile lor au fost admise.
 
Iată minuta Deciziei 275/2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României în dosarul 2512/118/2021:
 

„Decizia nr. 275
Respinge excepţia netimbrării recursului declarat de pârâţii Constantinescu Nicuşor Daniel şi Ghiţulescu Bogdan.
Admite recursurile declarate de pârâţii Racu Constantin, Dospinescu Daniela Ramona, Dima Alin Horaţiu, Mazăre Radu Ştefan, Constantinescu Nicuşor Daniel, Ghiţulescu Bogdan, Nejloveanu Niculae şi Marica Ion împotriva deciziei nr. 40/C din 14 februarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel. Definitivă“.
 
Hotărârea Curții Supreme este definitivă și astfel dosarul va ajunge înapoi la Constanța, pentru rejudecarea apelului.
 
La Curtea Supremă, cazul s-a aflat în atenția format, potrivit surselor noastre, din magistrații Eugenia Pușcașiu, Adina Georgeta Ponea și Maricel Nechita.
 

în acest dosar, municipalitatea a ridicat pretenții de 2.857.475,00 dolari, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând prejudiciu cauzat patrimoniului UAT Constanţa într-unul dintre cazurile de retrocedare din Dosarul Retrocedărilor.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, Tribunalul Constanța a respins acțiunea municipalității, apreciind că este tardiv formulată, după împlinirea termenului de prescriere.
 
Curtea de Apel Constanța a decis, însă, rejudecarea, motivând că acțiunea nu ar fi prescrisă.
 
Decizia Curții de Apel a fost atacată la Înalta Curte, care acum a decis casarea acesteia și rejudecarea apelului.
 
În Hotărârea 40/2023, Curtea de Apel din Constanța arătase că „reclamantul (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) nu putea acţiona până la data la care instanţa penală a stabilit răspunderea pârâţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni şi a dispus anularea deciziilor de retrocedare, nu doar pentru că nu se poate prezuma că reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, dar şi pentru că, până la acel moment, acesta nu ar fi putut dovedi o faptă ilicită, însuşi temeiul răspunderii delictuale“.
 
Judecătorii din Constanța precizaseră că „mai mult, solicitarea Parchetului de constituire ca parte civilă în cauză nu a fost transmisă organului competent al reclamantului“.
 
„Astfel, persoana juridică îşi exprimă voinţa şi acţionează prin intermediul organelor sale care au competenţă în acest sens iar nu prin intermediul oricărui organ al său. Iniţial, solicitarea Parchetului a fost comunicată primarului Municipiului Constanţa, inculpat în cauză, care a transmis-o consiliului local, acesta exprimând un punct de vedere în sensul că nu se poate constitui parte civilă întrucât nu cunoaşte dacă există sau nu vreun prejudiciu în lipsa unui raport de expertiză independent“, potrivit Hotărârii 40/2023.
 
„Or, potrivit art.36 din Legea nr.215/2001, aplicabilă în perioada relevantă, consiliul local avea anumite atribuţii clar stabilite. Între acestea nu se regăsea şi reprezentarea unităţii administrativ teritoriale în faţa instanţelor de judecată şi urmărirea reparării prejudiciilor aduse patrimoniului acestuia prin acţiuni în justiţie. Dimpotrivă, potrivit art. 62(1) din Legea nr.215/2001 această atribuţie revenea primarului“, conform hotărârii.
 
„Ca urmare, reclamantului nu i-a fost adus la cunoştinţă de către ####### cuprinsul dosarului penal constituit prin intermediul unui organ competent să declare constituirea ca parte civilă şi reprezentarea în faţa instanţei, aşa încât nici din acest punct de vedere nu se poate reţine că reclamantul, ca persoană juridică, ar fi cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea“, au spus judecătorii Curții de Apel, hotărând astfel rejudecarea cazului.
 
Acum, urmează ca dosrul să fie reînregistrat pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
CSM a decis Stanciu
Mihai Alexandru este noul șef al DNA Constanța!