Raport de activitate al Ministerului Public pe anul 2024 Procurorul general Alex Florența – „Cel mai mare număr de dosare de soluționat din ultimii 9 ani”

Procurorul general, Alex Florența, a prezentat raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul 2024.
 
Iată discursul magistratului cu privire la activitatea sistemului judiciar:
 
Ministerul Public este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept, având un rol esențial în asigurarea respectării legii, protejarea intereselor generale ale societății și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. În exercitarea concretă a rolului său constituțional, Ministerul Public are obligația de a proteja ordinea constituțională și de a apăra valorile fundamentale ale democrației împotriva amenințărilor și presiunilor de orice natură. În această calitate,  cu atât mai mult, instituția are obligația de a interveni în situații de criză sau de încălcare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, asigurând respectarea principiilor statului de drept și a separației puterilor în stat.
 
Organizarea Ministerului Public este fundamentată pe imperativul respectării stricte a principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, evidențiind astfel contribuția esențială a instituției în asigurarea respectării ordinii de drept.
 
Pornind de la fundamentele prezentate mai sus, anul 2024 a implicat eforturi susținute în vederea finalizării procesului de adaptare structurală a Ministerului Public la realitățile și provocările societății moderne, marcând o evoluție esențială în dinamica organizațională, fapt care a condus la adoptarea unor abordări strategice orientate către creșterea eficienței și performanței în activitatea desfășurată.
 
 

1. RESURSELE UMANE

În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2024 a fost caracterizat de o îmbunătățire a gradului de ocupare a funcțiilor de procurori vacante. Astfel, deși la finalul anului 2023 gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public se afla la un minim istoric de 69,22%, la finalul anului 2024 acesta a crescut la 75,65%.
În cursul anului 2024 a scăzut numărul unităților de parchet care au funcționat cu un singur post de procuror ocupat prin numire, de la 22 în cursul anului 2023, la 15. Cu toate acestea, o unitate de parchet a funcționat pe tot parcursul anului 2024 fără niciun procuror numit, iar alte șapte unități de parchet s-au aflat în această situație în diferite perioade ale anului 2024.
Se remarcă, însă o acutizare a acestei situații la nivelul unor parchete superioare, cu competențe directe în investigarea unor infracțiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), în cursul anului 2024 existând unități de parchet de pe lângă tribunale unde gradul de ocupare a schemei de procurori a fost chiar și sub 10%.

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ	TOTAL POSTURI PROCUROR		GRAD DE OCUPARE
	PREVĂZUTE	OCUPATE
TRIBUNALUL GALAȚI	19	1	5%
TRIBUNALUL BRĂILA	14	1	7%
TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN	12	3	25%
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI	12	3	25%
TRIBUNALUL TULCEA	10	3	30%
TRIBUNALUL OLT	13	4	30%
TRIBUNALUL IALOMIȚA	9	3	33%
TRIBUNALUL SUCEAVA	14	5	35%
TRIBUNALUL MEHEDINȚI	13	5	38%

 

În ceea ce privește funcțiile de conducere, dintr-un total de 657 de funcții la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA și DIICOT), la finalul anului 2024, un număr de 355 de funcții erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 54%.
Analiză
Capacitatea administrativă şi operațională a Ministerului Public, văzută ca ansamblul resurselor umane, materiale și instituţionale de care au beneficiat în cursul anului 2024 parchetele, a fost  influenţată, în mod substanţial, de mai mulți factori:
● Factori extrinseci sistemului judiciar, dintre care se evidențiază:
→ modificările legislative intrate în vigoare sau dezbaterile din spațiul public pe marginea unor proiecte legislative cu privire la salarizarea personalului din justiţie și la modificarea condițiilor de pensionare;
→ bugetul parchetelor și eforturile interinstituționale considerabile pentru asigurarea resurselor materiale necesare bunei funcționări a Ministerului Public.
● Factori intrinseci sistemului judiciar, dintre care se evidențiază:
→ dificultățile de acoperire a deficitului mare de personal, ca urmare a pensionărilor numeroase care au avut loc în cursul anilor anteriori, pe fondul modificărilor legislative preconizate vizând condițiile de pensionare ale magistraților.
→ intrarea în sistem, majoritar cu examen direct din celelalte categorii juridice, a unui număr semnificativ de noi procurori, fără experiență în profesie, aspect care necesită timp pentru adaptarea la specificul și exigențele muncii de procuror, dublată de lipsa unor procurori cu vechime la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, care să le poată transmite din experiența lor celor nou-veniți.

→ perpetuarea dificultăților de ocupare a posturilor vacante în cadrul unor unități de parchet considerate ca fiind neatractive, în cursul anului 2024, fiind în continuare 15 parchete care au funcționat cu un singur procuror numit;
→ admiterea de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cererilor de numire în funcția de judecător a unui număr considerabil de procurori;
Uneori, modul de soluționare a acestor cereri nu a ținut cont, de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcționare a unităților de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal.
Astfel, în cursul anului 2024 au fost numiți în funcția de judecător 29 de procurori.
Soluții identificate pentru remedierea situației privind deficitul de personal existent la nivelul Ministerului Public:
● Soluții externe care implică cooperarea interinstituțională:
→ evitarea organizării de noi concursuri de promovare pe loc, chiar și ulterior anului 2026, până la stabilizarea schemelor de personal la unitățile de parchet ierarhic superioare;
→ asigurarea unei stabilități legislative în privința legilor de organizare a sistemului judiciar, care să estompeze îngrijorările privind posibile schimbări legate de statutul profesional.
● Soluții interne:
→ utilizarea eficientă a instituției delegării și asigurarea unui just echilibru între nevoile de personal ale unităților de parchet și cele ale structurilor specializate;
Astfel, în cursul anului 2025 se va urmări limitarea la maxim a delegărilor în structurile specializate a procurorilor de la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, care se confruntă în prezent cu cele mai mari dificultăți de personal, fiind în același timp parchetele care investighează formele de criminalitate gravă (evaziune fiscală, spălare de bani, corupție, omoruri).
→ efectuarea demersurilor necesare în vederea promovării de către Ministerul Justiției a unui proiect de act normativ, care să prevadă reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, prin crearea unui parchet unic la nivelul fiecărui județ și menținerea celorlalte parchete din respectivul județ ca puncte de lucru, care să deservească activitatea judiciară pe lângă judecătorii.
O astfel de reorganizare ar reprezenta o soluție viabilă atât pentru problema de personal cu care se confruntă în mod constant parchetele mici, cât și pentru echilibrarea volumului de activitate între parchete.
Ca exemplu, urmare a competenței teritoriale diferite ce îi revine fiecărui parchet de pe lângă judecătorie, în prezent se constată o disproporție uriașă între parchetele care înregistrează un volum maxim de dosare (PJ Gura Humorului cu o medie de 5.570 de dosare/procuror în anul 2024) și cele cu un volum minim (PJ Orșova cu o medie de 354 de dosare/procuror în anul 2024).
 

2. ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ

O analiză detaliată a activității de urmărire penală la nivelul Ministerului Public indică o creștere marginală a fenomenului infracțional, succedată de necesitatea unei adaptări permanente a autorităților judiciare în fața acestei tendințe.
În acest context, se constată cel mai mare număr de dosare de soluționat din ultimii 9 ani - 1.788.805, cu o creştere față de anul 2023 cu 0,4% a numărului total al cauzelor de soluționat și cu 0,1% a cauzelor nou înregistrate în cursul anului 2024.
În ceea ce privește eficiența urmăririi penale, în cursul anului 2024 au fost soluționate 541.671 dosare, din care 51.111 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. În ceea ce privește numărul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată – 63.438 de personae - se observă o creştere cu 6,4% față de anul 2023 şi o creştere cu 3,7% față de anul 2023 a inculpaților persoane juridice trimiși în judecată.
Se remarcă, totodată, o creştere cu 8,4% a numărului cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată, aflate în urmărirea penală proprie a procurorului, ceea ce evidențiază o implicare sporită a procurorilor în modul de administrare a probatoriului în cauzele aflate în instrumentare proprie.
De asemenea, sub aspectul fermității, s-a constatat o creştere inculpaților arestați preventiv trimiși în judecată cu 7,3% față de anul precedent.
Următoarele categorii de infracțiuni au înregistrat creșteri în ceea ce privește ponderea soluțiilor de trimitere în judecată: trafic de persoane (+18,3%), infracțiuni privind Codul silvic (+30,9%), luare de mită (+16,8%), dare de mită (+29,9%), traficul ilicit de droguri (+26,3%), proxenetism (+29,1%), contrabandă (43,2%)
Analiză
Activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale derulată de Ministerul Public în cursul anului 2024 a fost  influenţată, în mod substanţial, de mai mulți factori:
→ numărul anual de dosare de soluționat, care se menține constant la un nivel foarte ridicat, pe fondul gradului de ocupare scăzută a posturilor de procuror, ceea ce face ca volumul de muncă per procuror să fie unul ridicat în fiecare an, în cursul anului 2024 media fiind de 790 de dosare/procuror;
→ lipsa specializării procurorilor în investigarea unor infracțiuni cu un grad ridicat de sofisticare sau tehnologizare;
→ schimbările legislative sau jurisprudențiale de substanță, care s-au reflectat în modul de soluționare a multora dintre dosarele aflate în instrumentare sau în faza de judecată.
Soluții preconizate
● asigurarea unei coordonări eficiente de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a activității derulate de unitățile de parchet din subordine.
Determinarea priorităților în domeniile economico-financiar, informatic, al amenințărilor privind mediul înconjurător și al necesității combaterii corupției asigură eficientizarea distribuirii resurselor și intensifică redirecționarea eforturilor către obiectivele propuse, creând premisele optimizării rezultatelor.
Coordonarea activității în privința acestor domenii de acțiune la nivelul întregului Minister Public  se realizează prin intermediul Secției de urmărire penală, în condițiile art. 25 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, care recunoaște funcția de leadership a acesteia în raport de unitățile din subordine și care permite elaborarea și implementarea strategiilor cu un grad ridicat de eficiență.
Astfel, în cursul lunii mai, respectiv, lunii octombrie 2024, în cadrul operațiunii JUPITER, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au avut loc cele mai ample acțiuni operative derulate la nivelul naţional, fiind implicate aproape toate unităţile de parchet din ţară (cu titlu de exemplu: în cadrul operaţiunilor desfăşurate în cursul anului 2024 au avut loc 1.787 de percheziţii domiciliare și au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum de 240.000.000 lei).
 Acestea au vizat, în mod special, infracțiunile de evaziune fiscală, delapidare, fals, înșelăciune, infracțiuni prevăzute de Codul vamal, contrabandă, efectuare de operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, infracțiuni privind dreptul de proprietate intelectuală, infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, activități ilegale din domeniul silvic.
Operațiunea JUPITER a subliniat efortul autorităților de aplicare a legii în combaterea infracționalității printr-o colaborare strânsă între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române.
Din această perspectivă, în cursul anului 2025, sub coordonarea PÎCCJ, se vor continua acțiunile comune demarate în cursul anului anterior de tipul „Jupiter”, cu angrenarea unităților de parchet de la nivel teritorial, fiind vizate domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public.
● Prin Ordinul nr. 69/15.03.2024 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost adoptată Metodologia de efectuare a investigațiilor în cauzele având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, în considerarea necesității implementării la nivelul Ministerului Public a unei proceduri unitare de cercetare a acestui gen de infracțiuni, menită să genereze o creștere a calității și eficienței activității de urmărire penală.
În cadrul acestei metodologii au fost expuse și analizate principalele aspecte teoretice și procedurale imperioase în cadrul unei anchete penale vizând comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, respectiv:
- stabilirea obiectului probațiunii și a modului de abordare a investigațiilor, în raport cu modul de operare folosit și cu principalele domenii de manifestare a fenomenului evazionist;
- expunerea mijloacelor de probă care se impun a fi administrate în cauzele de evaziune și adaptarea acestora la specificitatea investigațiilor prin stabilirea scopului și a momentului operativ în care se recomandă utilizarea acestora;
- adoptarea unui set de modele de acte procesuale și procedurale ce urmează a fi întocmite/efectuate în cadrul investigațiilor având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, care se regăsesc în anexele metodologiei;
- identificarea unor modele de rechizitorii, care pot constitui exemple de bune practici, care, de asemenea, se regăsesc în anexele metodologiei.
Totodată, prin Ordinul nr. 161/26.06.2024 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost adoptată Metodologia de efectuare a infracțiunilor de de investigare a fraudelor privind colectarea / reciclarea / valorificarea deșeurilor de ambalaje, în considerarea necesității implementării la nivelul Ministerului Public a unei proceduri unitare de realizare a activităților specifice acestui tip de investigație
● se urmărerște implementarea în cursul anului 2025 a încă două metodologii de lucru, în domeniul investigării infracțiunilor privind regimul deșeurilor, respectiv a investigării infracțiunilor informatice.
● prin Ordinul procurorului general al PÎCCJ nr.286/16.12.2024 s-a stabilit o procedură unitară de preluare a cauzelor de către parchetele ierarhic superioare, care să permită o eficientizare a activității de urmărire penală pe baza unor criterii obiective și o utilizare uniformă a resurselor umane din cadrul Ministerului Public;
● în cursul anului 2025 se va implementa o procedură de lucru standardizate, în relație cu ANCOM și DNSC, care să permită organelor de urmărire penală să solicite şi să obțină în timp real înlăturarea conținuturilor ilicite din mediul online, în aplicarea Legii nr. 50/2024.
 
În ceea ce privește calitatea urmăririi penale, în anul 2024 ponderea achitaților definitiv în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost de 1,2% (cea mai mică pondere din ultimii 9 ani), față de 1,8% în anul 2023.
Numărul inculpaților persoane fizice achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată este cu 32,1% mai mic decât în anul 2023.
Motivele dispunerii acestor soluții de către instanțele de judecată în anul 2024 se circumscriu tendințelor din anul anterior, fiind, în esență, reprezentate de efectele Deciziilor Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare parțială a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal și cele ale OUG nr. 85/2022 prin care au fost modificate prevederile acestui text de lege, aspect care a afectat condițiile de aplicare/valorificare a măsurilor de supraveghere tehnică privind interceptarea convorbirilor, fapt ce a condus la excluderea acestora, ori de un mod diferit de interpretare şi valorificare a mijloacelor de probaţiune administrate, în raport de dispozițiile art.103 Cpp care prevăd că „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri  a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză”, iar  pe de altă parte, s-a dat eficiență  principiul „in dubio pro reo”.
Calitatea activității de urmărire penală se menține la un nivel ridicat, aspect evidențiat de faptul că ponderea cauzelor în care instanțele au dispus restituirea și trimiterea dosarelor la procuror rămâne scăzută, reprezentând 0,38% din numărul trimiterilor în judecată (față de 0,40% în anul 2023).
 
În raport de celeritatea urmăririi penale, din totalul cauzelor soluționate pe fond în cursul anului 2024, un procent de 45,1% au fost soluționate în mai puțin de 1 an de la sesizare, ceea ce atestă eforturile depuse de procurori în vederea soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, pe fondul dificultăților majore generate, pe de o parte de volumul foarte mare de dosare de soluționat (1.788.805), iar pe de altă parte, de deficitul semnificativ de procurori (25% dintre posture fiind vacante).
De asemenea, numărul cauzelor care au fost soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale a scăzut cu 13% față de anul 2023.
Soluții preconizate
● intrarea în vigoare, începând cu 01.02.2025 a Ordinului comun al procurorului general al PÎCCJ și MAI nr.289/20.12.2024 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale.
Ordinul comun instituie noi reguli privind înregistrarea și circuitul sesizărilor penale, menite să asigure o triere administrativă mult mai eficientă a petițiilor/sesizărilor/plângerilor și a evita astfel supraîncărcarea organelor de urmărire penală și, totodată, prevede reguli stricte privind modul de exercitare de către procuror a supravegherii activității de urmărire derulate de poliție, pentru a crește astfel celeritatea și calitatea actelor de urmărire penală.
● implementarea la nivelul unităților de parchet, începând cu anul 2025, a unei proceduri de triere administrativă a cauzelor, care să asigure înregistrarea în Registrul dosarelor penale doar a acelor sesizări și plângeri care sunt conforme sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă prevăzute în Codul de procedură penală;
● implementarea unor măsuri menite să ducă la creșterea ponderii ARV-urilor din numărul de trimiteri în judecată.
 
În ceea ce privește măsurile asigurătorii, evaluând indicatorii statistici în privința acestui domeniu, se observă o creştere cu 9,4% față de anul precedent a valorilor măsurilor asigurătorii instituite, cuantumul sumelor indisponibilizate ridicându-se la 1.236.832.486 lei în anul 2024.
Creșterea gradului de instituire a măsurilor asigurătorii și de identificare și recuperare a produsului infracțional reprezintă un obiectiv esențial al actualei conduceri a Ministerului Public.
Ca atare, au fost luate mai multe măsuri care să asigure creșterea gradului de dispunere a măsurilor asigurătorii pe parcursul urmăririi penale:
● în anul 2024 a fost implementat Ordinul nr. 70/15.03.2024 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru aprobarea Metodologiei de efectuare a investigaţiilor financiare paralele;
Acestea au rolul de a dinamiza activitatea de identificare și evaluare a bunurilor deținute de persoanele cercetate și cercul lor relațional, prin oferirea unor instrumente adecvate procurorilor, indiferent de gradul de specializare a acestora, precum și printr-o abordare unitară în practica unităților de parchet.
● A fost înfiinţat Compartimentul de analiză și investigații financiare în cadrul Serviciului tehnic de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În vederea optimizării activităţii acestui compartiment, la sfârşitul anului 2024 au fost efectuate demersuri pentru selectarea în vederea detașării a unui număr de 5 ofiţeri de poliţie judiciară.
● A fost înfiinţat Serviciul de coordonare a activităților tehnice de specialitate, care are rolul de a coordona activitatea specialiștilor în domeniul economico-financiar, vamal, informatic, al analizei, prelucrării și valorificării informațiilor, în percheziții informatice, precum și în alte domenii. Totodată, acest serviciu asigură suportul tehnic în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori în cauzele de o complexitate ridicată.
● Urmare a Ordinului procurorului general nr. 348/2023 privind funcționarea și exploatarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni (ROARMIS), în cursul anului 2024, în cadrul aplicației a fost dezvoltată o rubrică distinctă pentru evidențierea sumelor recuperate ca urmare a achitării voluntare a prejudiciilor constatate în dosarele penale, conform art.10 din Legea nr. 241/2005 cu modificările și completările ulterioare.
● Intrarea în vigoare, începând cu 01.01.2025 a Ordinului comun al procurorului general al PÎCCJ și MAI nr.288/20.12.2024 privind procedura de stabilire a cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauzele penale.
Ordinul urmărește actualizarea categoriilor de cheltuieli judiciare ocazionate de anchetele penale, precum și cuantificarea pentru prima oară a unor tipuri de cheltuieli care anterior nu se regăseau, cum sunt cele generate de utilizarea anumitor aplicații și programe informatice. De asemenea, ordinul instituie obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii în vederea recuperării cheltuielilor judiciare.
În vederea facilitării modului de calcul al cheltuielilor judiciare, a fost dezvoltată și o aplicație online care poate fi accesată din Portalul intern al Ministerului Public.
 

3. DIGITALIZAREA

În cursul anului 2024 au fost operaționalizate mai multe aplicații informatice care au urmărit optimizarea activității Ministerului Public, precum:
●  SMD - ELO
Aplicația ELO (Sistemul de management al documentelor) este o platformă web securizată, adaptată și implementată în cadrul proiectului „Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public” – cod SIPOCA 764.
Acest sistem a fost operaționalizat la începutul anului 2024 la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar ulterior a fost implementat gradual în unitățile de parchet ierarhic inferioare (cu excepția DNA și DIICOT).
ELO asigură arhivarea electronică, evidența și trasabilitatea lucrărilor administrative, contribuind la reducerea substanțială a timpului și resurselor alocate înregistrării, transmiterii, soluționării și arhivării lucrărilor, la reducerea numărului de proceduri efectuate manual, a numărului de persoane care efectuează aceleași operațiuni, la reducerea posibilității de eroare și contribuie la scăderea costurilor generate de activitatea tradițională în format letric și la realocarea resurselor către alte domenii de activitate unde se înregistrează deficite și asigură identificarea cu ușurință a lucrărilor soluționate și arhivate.
●  Portal Intern
Portalul intern este un sistem informatic dezvoltat în cadrul proiectului cu finanțare europeană „Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public” – cod SIPOCA 764.
Aplicația a fost concepută pentru a asigura transmiterea informațiilor și materialelor de interes pentru activitatea tuturor utilizatorilor, fie ei procurori, grefieri, specialiști sau funcționari publici și pentru a acorda suport profesional pentru întreg personalul Ministerului Public. Utilizatorii au acces la toate resursele de care au nevoie în activitatea zilnică, fie ele interne (precum ordinele normative ale procurorului general, circulare, note de interpretare, puncte de vedere, ghiduri și metodologii), fie externe (aplicații de legislație, jurisprudență internă și externă, aplicații ale CSM).
●  SMIA
Sistemul informatic de Management Integrat al Audierilor, dezvoltat pentru realizarea audierilor, identificarea persoanelor și obiectelor, a devenit operațional la nivel  național la începutul anului 2024. Fișierele rezultate în urma înregistrării audierilor conțin în imagine marcaj de tip timestamp şi vor avea asociate meta date pentru identificarea unică a acestora și pentru verificarea autenticității. Toate informațiile rezultate ca urmare a utilizării sistemului vor fi asociate unui dosar penal identificat în mod univoc. Acest sistem de management al audierilor va fi interconectat cu ECRIS V.

• E-COOPERARE

Aplicația, dezvoltată intern, este disponibilă în rețeaua intranet a Ministerului Public și a fost creată cu scopul de a asigura evidența centralizată a activității de cooperare judiciară internațională și circulația documentelor.
Aplicația generează numere de înregistrare unice pe țară și pune la dispoziția procurorilor o serie de elemente utile (cum ar fi emiterea unor alerte timpurii privind apropierea termenului limită de soluționare a lucrării).

• ROARMIS

Aplicația ROARMIS (Sistemul național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni) a fost dezvoltată în cadrul proiectului Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni (ROARMIS)”(cod SIPOCA 763 și a fost operaționalizată în Ministerul Public în cursul anului 2024.
Aplicația asigură o evidență exactă și trasabilitatea tuturor bunurilor care au făcut obiectul măsurilor asigurătorii, de la momentul indisponibilizării acestora până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se dispune asupra respectivelor bunuri.
Sistemul informatic contribuie la unificarea practicii la nivel național privind evidența creanțelor provenite din infracțiuni, prin colectarea și agregarea standardizată a datelor și a indicatorilor relevanți.

• SCAT

Aplicația SCAT, Sistemul de Centralizare a Activităților Tehnice, urmează să deservească activitatea Serviciului tehnic din cadrul PÎCCJ, pentru o evidențiere mult mai strictă a activităților derulate în baza autorizațiilor emise de procuror sau de judecătorul de drepturi și libertăți.

• E-SCOR 

Aplicația E-SCOR  este un sistem informatic avansat utilizat pentru colectarea, procesarea și analiza datelor privind criminalitatea organizată, având ca obiectiv principal sprijinirea Ministerului Public în combaterea acestui fenomen.
Prin utilizarea unor rapoarte complexe și statistici relevante, sistemul va asigura o gestionare mai eficientă a datelor, accesibilitate și disponibilitate îmbunătățite, precum și analize comparative avansate. Totodată, acesta va contribui la optimizarea colaborării interdepartamentale și la susținerea fazei de urmărire penală, oferind instrumente performante pentru fundamentarea deciziilor operative.

• Upgrade mesagerie electronică și upgrade-uri specifice necesare 

Îmbunătățirea activității Ministerului Public prin implementarea unor soluții informatice moderne, menite să sprijine procurorii în desfășurarea rapidă și eficientă a activității de urmărire penală, în condiții optime de siguranță și accesibilitate. Dotarea instituției cu soluții de colaborare și comunicare electronică de ultimă generație, care să ofere performanțe tehnice superioare și capabilități avansate, facilitând accesul rapid și securizat la sistemele informatice de tip poştă electronică pe care Ministerul Public le are în dotare.
●  Platforma de transfer fișiere
Platforma are rolul de intermediar pentru transferul de date, implementarea sa urmărind facilitarea unui schimb de informații securizat, rapid și eficient între instituțiile implicate. Această soluție integrează mecanisme avansate de criptare, autentificare și control al accesului, asigurând protecția datelor transmise și conformitatea cu reglementările în vigoare.
●  Sistem integrat de stocare și securizare a accesului la datele PÎCCJ 
Proiectul a urmărit extinderea capacității de stocare și implementarea unei soluții avansate de securitate cibernetică pentru protejarea accesului la datele critice ale Ministerului Public. Sistemul integrat utilizează tehnologii moderne de stocare și optimizare, asigurând protecție avansată împotriva atacurilor informatice, continuitate operațională și securitatea resurselor digitale ale Ministerului Public. În cadrul acestui proiect au fost implementate mecanisme inovatoare, incluzând algoritmi avansați de duplicare pentru eficientizarea utilizării spațiului de stocare, acces dinamic și automatizat la resurse cu disponibilitate 24/7, precum și soluții de securitate de ultimă generație.
●  TITEICA 2
Modernizarea infrastructurii IT&C a Ministerului Public a fost realizată şi prin dezvoltarea și implementarea unui proiect strategic, derulat în parteneriat cu Cyberint, având ca obiectiv asigurarea unei infrastructuri sigure, scalabile și performante, menite să susțină eficient activitățile operaționale și administrative. În cadrul acestui proiect, au fost implementate soluții avansate de securitate, inclusiv echipamente de tip Next-Generation Firewall și mecanisme sofisticate de protecție cibernetică, pentru a consolida securitatea infrastructurii IT și a asigura continuitatea serviciilor în fața amenințărilor informatice.
 
 
 

4. OBIECTIVELE MINISTERULUI PUBLIC PE ANUL 2025

1. Dinamizarea activității și creșterea capacității de investigare a infracțiunilor în domeniile prioritare ale Ministerului Public - criminalitate economico-financiară, infracțiuni de corupție, infracțiuni de mediu, trafic de droguri și de persoane, cauze cu autori și victime minore, infracțiuni incitatoare la ură și cele prevăzute de OUG nr. 31/2002.
2. Creșterea eficienței și echilibrarea volumului de activitate – prin atingerea unei ponderi de 11% a soluțiilor de trimitere în judecată din totalul cauzelor soluționate.

De asemenea, se urmărește echilibrarea volumului de activitate prin preluarea de către parchetele ierarhic superioare a anumitor categorii de cauze, conform Ordinului Procurorului general nr. 286/16.12.2024.

3. Creșterea fermității – prin luarea și propunerea la timp și în mod judicios a măsurilor preventive prevăzute de lege în cazul constatării unor infracțiuni grave,  infracțiuni de ultraj, infracțiuni de violență, infracțiuni care au produs pagube însemnate, consecințe deosebit de grave, decesul sau vătămarea corporală a mai multor persoane.
4. Recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni – prin creșterea gradului de indisponibilizare efectivă a bunurilor prin instituirea măsurilor asigurătorii
5. Reducerea timpului de soluționare a cauzelor – prin implementarea Ordinului comun al Procurorului general al PÎCCJ si MAI nr. 289/20.12.2024 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale, precum și prin îmbunătățirea procesului de filtrare a actelor de sesizare.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Șeful DNA, Marius Voineag, a prezentat bilanțul instituției din 2024. Reacția procurorului Daniel Horodniceanu „Nu sunt convins că a dispărut corupția din justiție”