Raportul pe Justiție 2020 Instanțele și parchetele din Constanța, fruntașe la dosare! Despre „lipsa de coerență a legislației“ (document)

 

• Raportul complet poate fi accesat în Secțiunea Document.
• În ce privește vulenrabilitățile identificate la nivelul instanțelor, în raport se menționează și „frecvența mare a modificărilor legislative, lipsa de coerență a legislației incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal; necorelarea prevederilor legale cu jurisprudența CCR, ICCJ, CEDO, CJUE“.
• În cazul parchetelor, vulnerabilitățile notate au fost instabilitatea și lipsa predictibilității legislative, subfinanțarea sistemului judiciar, dar și alte neajunsuri.

 
Judecătorii și procurorii din cadrul Curții de Apel Constanța și al instanțelor arondate și, respectiv, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și al unităților de anchetă arondate sunt printre cei mai încărcați magistrați din țară, în ce privește numărul dosarelor!
 
Informația a fost făcută publică în Rarpotul privind starea justiției în 2020, prezentat în urmă cu scurt timp de Consiliul Superior al Magistraturii.
 
Se arată în documentul oficial, de la bun început, că „se  evidențiază  4  tribunale  cu  un  volum  foarte  de  mare  de  activitate,  și  anume Tribunalul București, cu un număr de 119.950 de cauze de soluționat (130.971 de cauze în 2019), Tribunalul Constanța, cu 27.426 de cauze (27.472 de cauze în 2019), Tribunalul Dolj, cu 24.398 de cauze (24.717 cauze în 2019) și Tribunalul Iași, cu 23.853 de cauze (26.553 în 2019)“.
 
În continuare, reprezentanții CSM au precizat că „sub aspectul încărcăturii pe judecător, în anul 2020 primele 3 poziţii au fost ocupate de Curtea de Apel Constanța cu 723 de dosare pe judecător (702 dosare pe judecător în 2019), având un grad de ocupare a schemei de 86,10%, Curtea de Apel Piteşti cu 685 de dosare pe judecător (906 dosare pe judecător în 2019) şi un grad de ocupare de 86,43% şi Curtea de Apel București cu 656 de dosare pe judecător (662  de dosare pe judecător în 2019), la un grad de ocupare a schemei de 97,97%, cel mai ridicat din ţară în rândul curţilor de apel“.
 
Totodată, se arată în raport „în ceea ce privește încărcătura pe schemă, în anul 2020 primele trei poziţii sunt ocupate de Curtea de Apel Bucureşti (643 de cauze de soluţionat/schemă), Curtea de Apel Constanţa (622 de cauze) şi Curtea de Apel Piteşti (592 de cauze)“.
 
La rândul lor, și procurorii din Constanța sunt fruntași la numărul de dosare.
 

În acest sens, se precizează în raportul oficial că „parchetele cu cel mai mare volum de dosare înregistrat în anul 2020 au fost Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu 1345 de dosare, având cu 7 dosare mai mult decât în anul 2019 şi rămânând pe prima poziţie ca şi în anii anteriori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu 988 cauze, acesta înregistrând o scădere cu 168 de dosare în comparaţie cu volumul din anul trecut şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel  Craiova cu 801 dosare (864 de cauze în anul precedent)“.
 
Volumul de activitate este ridicat și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța:
 
„Cu un volum ridicat de activitate se remarcă, ca şi în anii precedenţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care a înregistrat în perioada de referinţă un volum de lucrări de 34.374, dintre care 14.838 de dosare penale, în creştere uşoară faţă de anul anterior atât la capitolul lucrări, cu 97 de unităţi, cât şi în ceea ce priveşte numărul de dosare, cu  339  de unităţi. În ordinea descrescătoare a volumului de activitate, prin prisma numărului cauzelor penale, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost urmat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa cu 4.298 de dosare de soluţionat (în scădere  cu 217 a numărului de dosare de soluţionat faţă de anul 2019) şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea cu 3.963 de dosare, în scădere la acest indicator cu 576 de cauze“.
 
În continuare, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța are, la rândul său, peste 50.000 de cauze de soluționat:
 
„Peste 50.000 de cauze de soluționat au înregistrat: Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti“.

 
Raportul pe Justiție a scos la iveală faptul că „în anul 2020, cea mai mare încărcătură de cauze pe procuror a fost înregistrată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu un număr de 82,33 de dosare penale pe procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti cu o încărcătură de 76,1 de dosare penale pe procuror şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, cu un număr de 63,22 de dosare penale pe procuror“. 
 
Astfel, „la încărcătura de cauze calculată strict pentru procurorii care au fost desemnaţi să soluţioneze dosare, media cea mai ridicată a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu un număr de 164,67 de cauze pe procuror, urmat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu o medie de dosare de 142,25 şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău cu o medie de 133,80 de cauze“ .
 
Totodată, se mai arată în raport că „în anul 2020, s-au remarcat ca având cea mai mare încărcătură de dosare pe procuror, în  raport  cu  media  naţională,  următoarele  unităţi:  Parchetul  de  pe  lângă  Tribunalul Vrancea (o medie de 495,38 dosare), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila (315 dosare pe procuror) şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (307  dosare  pe  procuror), aceste trei parchete aflându-se şi anul trecut pe aceeaşi poziţie“.
 
Nu în ultimul rând, se face precizarea că „celelalte unităţi care au depăşit nivelul de 2500 de dosare pe procuror sunt, în ordinea descrescătoare a mediei de dosare, Parchetele de pe lângă Judecătoriile din Constanţa, Sectorul 2 Bucureşti şi Dorohoi. De asemenea, alte 18 parchete de la acest nivel jurisdicţional au înregistrat în anul 2020 o încărcătură de dosare de soluţionat pe procuror ce a depășit 2000 de cauze penale“.
 
Astfel, printre vulnerabilitățile identificate în raportul oficial în ce privește instanțele de judecată se numără schemele de personal neadaptate la volumul de activitate, numărul insuficient de posturi de judecător și de personal auxiliar, accentul exagerat pus pe pregătirea teoretică a magistraților, în detrimentul celei practice, insuficiența spațiilor ce deservesc sistemul judiciar, respectiv activitatea de judecată, dar și subfinanțarea. La același capitol au fost notate în raport și „frecvența mare a modificărilor legislative, lipsa de coerență a legislației incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal; necorelarea prevederilor legale cu jurisprudența CCR, ICCJ, CEDO, CJUE“.
 
În ce privește parchetele, vulnerabilitățile notate au fost instabilitatea și lipsa predictibilității legislative, subfinanțarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfășurării activității și dotări corespunzătoare, schemele reduse de personal, fluctuația mare a personalului, volumul ridicat de activitate, neocuparea completă a schemelor de personal, specializare insuficientă pe diferite domenii de activitate, dar și dezechilibrarea flagrantă a competențelor, fapt ce generează inechități raportat la volumul de muncă.

Sursa foto: Consiliul Superior al Magistraturii