Rechizitoriu pentru Teodosie! Iată pentru ce l-a trimis DNA în judecată pe arhiepiscopul Tomisului (document)

ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, el fiind acuzat de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Alături de Înaltpreasfinţitul Teodosie, DNA Constanţa i-a mai trimis în judecată pe Ciprian Ioan Cojocaru (preot paroh în Parohia „Sf. Maria“ - Constanţa), Bogdan Petrişor Malaxa (preot în Parohia „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena III“ - Constanţa), Gheorghe Nadoleanu (preot) şi Stere Beca, la data presupuselor fapte mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, cu privire la presupusa săvârşire a infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
 
De asemenea, tot în prezenta cauză a mai fost deferit Justiţiei şi Aurelian Ştefan, la data presupuselor fapte mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, cu privire la săvârşirea infracţiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În actul de sesizare a instanţei se arată, printre altele, următoarele aspecte:

„Prin Decretul-Lege nr. 86 din 21 februarie 1990 se înființează Arhiepiscopia Tomisului, care primește CIF (...) conform Certificatului de Înregistrare Fiscală emis de Ministerul Finanțelor la data de 04.07.2001“.

Prin Decretul nr. 135 din 23 martie 2001, se recunoaște în funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului inculpatul PETRESCU TEODOSIE.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 300/28.02.2002, terenul agricol în suprafață de 350 de ha cu destinația de vii și livezi, situat în oraș Ovidiu, jud. Constanța, proprietate privată a statului, aflat în administrarea ADS, este transmis în proprietatea publică a statului, în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor și în folosința Patriarhiei Române – Arhiepiscopia Tomisului. Prin Hotărârea Guvernului nr. 842/10.07.2003, se prelungește termenul de închiriere a protocolului de predare primire între ADS și Arhiepiscopia Tomisului până la 30.11.2003. În aplicarea prevederilor hotărârilor de guvern, au fost încheiate protocoalele din 12.12.2002 și 18.12.2002 și procesul verbal din 27.08.2004.

„Începând cu data de 01.01.2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a implementat măsuri de sprijin pentru fermieri, finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), sub forma unor plăți directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS), precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), reprezentând plăți naționale directe complementare (PNDC).

Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) reprezintă un sprijin financiar, constând în plata unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție (necondiționată de obținerea producției), plățile fiind condiționate însă de formularea unor declarații pe propria răspundere care să fie reale, complete și exacte, declarații care se referă la exploatarea unor parcele/culturi agricole și la respectarea condițiior de eco-condiționalitate pe respectivele parcele, printre care evitarea instalării vegetației nedorite.

Printre actele normative care reglementează modul de acordare a sprijinului financiar către fermieri, enumăr pe cele principale:
- O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, aprobată prin Legea nr. 139/2007.

Conform prevederilor art. 6 (1) din OUG nr. 125/2006, modificată ulterior prin Legea nr. 139/2007, pot fi beneficiari ai plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață „(...) persoanele fizice și/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care se solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau alte asemenea".

Totodată, potrivit art. 7 alin. (1) din același act normativ, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață „(...) solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cererea de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:

a) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.

c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;

e) să respecte normele de ecocondiționalitate: bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară;

- Ordinul nr. 30 din 8 februarie 2010 al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru bunele condiții agricole și de mediu în România prevede:

Art. 2 (1)Bunele condiții agricole și de mediu se respectă de către toți fermierii care solicită plăți directe pe suprafață, plăți de agromediu, sprijin pentru zonele defavorizate, plăți pentru prima împădurire a terenurilor agricole, sprijin pentru restructurarea/reconversia plantațiilor viticole și prima pentru defrișarea plantațiilor viticole din fonduri europene sau din bugetul național. (2)Bunele condiții agricole și de mediu se respectă pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu sunt folosite în scopul producției“, potrivit DNA.

 

„Fapta inculpatului PETRESCU TEODOSIE care, în condițiile expuse anterior, în perioada 2010 – 2016 (în lunile mai 2010, martie 2011, aprilie 2012, aprilie 2013, mai 2014, iunie 2015, iunie 2016), în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit și, după caz, a prezentat declarații false (cererea și anexele - declarația de suprafață, angajamentele legale) în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), în legătură cu subvențiile SAPS acordate pentru culturi de viță de vie aferente unei suprafețe de teren agricol aflat în folosința Arhiepiscopiei Tomisului, situat în zona denumită “Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), declarații aferente campaniilor 2010 – 2016, în cuprinsul
cărora se menționează în mod nereal că parcelele menționate anterior, solicitate la plată, sunt cultivate cu viță de vie pe rod și că solicitanții se angajează să respecte pe toată suprafața agricolă utilizată normele GAEC – evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și au fost invadate cu vegetație nedorită pe tot intervalul formulării cererii și obținerii fondurilor, inculpații neavând niciodată intenția să respecte normele GAEC, rezultând obținerea pe nedrept de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene în sumă totală de 1.392.964, 77 lei, constituie infracțiunea de:

- folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (acte materiale din perioada 2010-2016)“, se mai arată în rechizitoriul DNA.