Regimul de înălțime pentru PUZ Constanța-Cumpăna, dezbătut la Curtea Supremă! Judecătorii de la Curtea de Apel au declinat dosarul (MINUTA)

• Magistrații Curții de Apel Constanța au declinat la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței supreme cererea de revizuire a cazului formulată de Tundria Patru Invest SRL, în contradictoriu cu Consiliul Local Constanța.

Regimul de înălțime reglementat prin PUZ Constanța-Cumpăna ajunge pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României!
 
Magistrații Curții de Apel Constanța au declinat la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței supreme cererea de revizuire a cazului formulată de Tundria Patru Invest SRL, în contradictoriu cu Consiliul Local Constanța.
 
Amintim, Tundria Patru Invest SRL obținuse în primă instanță, la Tribunal, anularea HCL care stabilea un regim de înălțime în zonă P+2E, față de P+10E, cât fusese stabilit inițial.
 
Totuși, Curtea de Apel Constanța a admis recursul Consiliului Local și a casat hotărârea Tribunalului, menținând astfel regimul P+2E.
 
Ulterior, reprezentanții Tundria Patru Invest SRL au formulat la Curtea de Apel o cerere de revizuire a cazului (dosar 771/36/2023) , cerere care a fost analizată recent de Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții.
 
Magistrații constănțeni au ajuns însă la concluzia că, în cauză, cererea de revizuire trebuie să fie judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios administrativ și fiscal.
 
Iată minuta deciziei Curții de Apel în dosarul 771/36/2023, în care s-a solicitat revizuirea cazului:
 
„Admite excepţia necompetenţei materiale a instanţei. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Fără cale de atac“

 
Hotărârea nu poate fi atacată, așa încât dosarul va fi trimis pe rolul Curții Supreme.
 
Potrivit datelor noastre, la Curtea de Apel, cererea de revizuire s-a aflat în atenția completului format din magistrații Roxana Nicoleta Bacu, Ramona Poppa și Constantina Monica Turcu, de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții.
 
Menținerea regimului P+2E
 
Amintim, la finele anului trecut, Curtea de Apel Constanța a motivat decizia prin care a menținut hotărârea Consiliului Local Constanța ce reglementează regimul de înălțime cuprins în PUZ Constanța-Cumpăna, în procesul deschis de Tundria Patru Invest SRL.
 

Societatea privată atacase hotărârea CLC în instanță, dat fiind că, prin aceasta, regimul de înălțime fusese modificat de la P+10E la P+2E.
 
În primă instanță, Tribunalul Constanța admisese cererea Tundria Patru Invest SRL, dar Curtea de Apel a admis recursul CLC și, rejudecând, a respins acțiunea în instanță, menținând astfel hotărârea de consiliu atacată.
 
Decizia a fost luată în dosarul cu indicativul 9493/118/2021*, ce are ca părți societatea privată și Consiliul Local, iar în motivarea hotărârii, judecătorii au arătat, printre altele, că „prin H.C.L. nr. 281/31.08.2021 (nr., HCL atacată în proces), contrar susținerilor reclamantei, așa cum a recunoscut și recurentul în ședința de judecată, nu s-a prevăzut revocarea CU și AC emise în baza H.C.L. nr. 489/2009 și H.C.L. nr. 316/2013, ci s-a formulat o propunere de revocare a acestora“.
 
„Consiliul Local Constanța nu este emitentul CU sau AC și nu avea competența în mod evident să revoce astfel de acte administrative individuale, iar dispozițiile H.C.L. nr. 281/31.08.2021 cu privire la revocarea acestor acte, deși ambigue, trebuie interpretate în mod evident ca o propunere de revocare a acestora“, au explicat judecătorii în Hotărârea 797/2023.
 
„Prin urmare, H.C.L. nr. 281/31.08.2021 nu a revocat acte administrative individuale, ci două acte administrative normative, în raport de care reclamanta nu și-a constituit vreun drept subiectiv civil“, se arată în motivarea deciziei Curții.
 
Judecătorii au arătat în continuare că „oricum, chiar dacă reclamanta deținea o AC emisă în baza celor două PUZ-uri revocate, chestiunea efectelor revocării acestor acte administrative normative trebuia discutată într-o eventuală acțiune a primarului întemeiată pe art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004. Cauza de față nu comportă o asemenea discuție, cum greșit a reținut prima instanță, întrucât reclamanta nu a dobândit vreun drept în baza actelor administrative normative revocate“.
 
În decizia definitivă a Curții se mai arată că „plecând de la calificarea greșită a H.C.L. nr. 281/31.08.2021, prima instanță a apreciat în mod eronat că la emiterea acestui act normativ trebuie respectate dispozițiile Legii nr. 52/2003. Așa cum reiese din art.7 din Legea nr. 52/2003 dar și din întreaga reglementare, transparența decizională se referă la emiterea unor acte normative prin care se reglementează un domeniu și nu la un act administrativ prin care se revocă un alt act administrativ considerat nelegal“.
 
„Din referatul de aprobare al H.C.L. nr. 281/31.08.2021 reiese că revocarea H.C.L. nr. 489/2009 și H.C.L. nr. 316/2013 se impunea întrucât prin aceste două acte administrative normative se încălcau prevederile de rang superior din PUGMC, fiind astfel nelegale dar și motivat de existența unor hotărâri judecătorești care au anulat parțial prevederi din aceste PUZ-uri și care le făceau nefuncționale. În aceste condiții, este evident că nu se impunea aplicarea Legii nr. 52/2003“, a arătat Curtea.
 
Ce a cerut Tundria Patru Invest SRL
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, dosarul inițial fusese deschis de compania Tundria Patru Invest SRL și are indicativul 9493/118/2021*.
 
În proces, firma solicitase anularea unei hotărâri CLC ce viza PUZ-ul pentru un teren de aproape 90 de hectare în zona Constanța – Cumpăna și obținuse în primă instanță revenirea la regimul de înălțime de circa zece etaje, ce fusese stabilit inițial, față de cele două etaje maxim stabilite prin HCL atacată.
 
Ulterior, Curtea de Apel a reactivat hotărârea ce limitau regimul de înălțime.
 
Concret, în dosar s-a cerut anularea HCL Constanța nr 281/31.08.2021, Hotărâre de consiliu privind revocarea în tot a HCL nr. 489/2009 privind aprobarea documentației reactualizare Plan Urbanistic Zonal - Constanța – Cumpăna, teren în suprafață de 89,14 ha, proprietate persoane fizice și juridice și revocarea parțială a HCL nr. 316/2013 privind reactualizare Plan Urbanistic Zonal – Constanța – Cumpăna, teren în suprafață de 89,14 ha, proprietate persoane fizice și juridice.
 
Prin HCL 281/2021, Consiliul Local Constanța a stabilit regimul de înălțime în zonă de P+2E, față de P+10E cât era anterior.
 
Despre Tundria Patru Invest SRL
 
Potrivit termene.ro, platformă consultată la data de 31 martie 2024, Tundria Patru Invest SRL a fost înființată în 2005, are sediul social în Constanța, strada Ștefan cel Mare, nr. 66 și se ocupă de cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
 
Societatea este deținută de opt companii italiene: International Investments SRL, Simba SRL, Trust SRL, Schloss Berkenburg SRL, Land & Sea SRL, Galline Bianche SRL, From SRL și Levante SRL.
 
Administratorul Tundria Patru Invest SRL este Stefano Bargani.
 
În 2022, societatea a declarat 0 angajați, pierderi aproape 64.000 de lei, iar cifra de afaceri a fost 0.
 
Pentru o ușoară parcugere a informațiilor din text, dar și pentru o corectă și completă informare a publicului, istoricul TUNDRIA este disponibil în Secțiunea Document.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Terenurile afaceristului Secărea
Verdict în așteptare pentru PUZ-ul din strada Belvedere, Constanța! Curtea de Apel amână pronunțarea