Retrospectivă 2018 Procesele care au marcat justiţia din Constanţa în anul 2018

La începutul lunii ianuarie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Nicolae Stanciu, judecător, la data faptelor preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de influenţă, luare de mită şi fals în declaraţii. Tot în prezenta cauză a mai fost trimis în judecată şi Costea Vasile, administrator al unei societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită.

 

Pe scurt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Stanciu Nicolae, în calitate de judecător şi preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, a pretins şi primit inculpatul Costea Vasile mai multe obiecte de mobilier în valoare de 14.815.03 lei“. „Obiectele respective au fost livrate la locuinţa magistratului în data de 21 decembrie 2012. În schimbul acestor foloase, inculpatul Stanciu Nicolae a promis că îşi va exercita influenţa derivată din calitatea sa de preşedinte al Curţii de Apel Constanţa asupra magistraţilor ce urmau să instrumenteze dosarele care priveau societatea omului de afaceri, în aşa fel încât acesta să obţină soluţii favorabile“, potrivit DNA.

 

 

Tot în luna ianuarie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Schwartzenberg Emilian (cu dublă cetăţenie, domiciliat în Israel), arestat în lipsă, pentru complicitate la dare de mită. În cauză, Emilian Schwartzenberg este acuzat că „în cursul anului 2011, l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures SRL, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures SRL să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa“, conform DNA. 

 

„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi“, au mai arătat anchetatorii.

 

 

În luna iunie, procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în stare de deţinere, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în perioada decembrie 2009 - noiembrie 2010, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, a achiziţionat şi a plătit servicii de publicitate în valoare de 401.700 lei“. 

 

„Suma respectivă reprezintă un prejudiciu adus bugetului Consiliului Judeţean Constanţa concomitent cu obţinerea de către firma prestatoare a serviciilor a unui folos necuvenit în acelaşi cuantum. Concret, în perioada respectivă, Consiliul Judeţean Constanţa a achiziţionat servicii de publicitate în presa scrisă locală, pentru care a achitat integral un număr de 12 facturi fiscale. Ca urmare a dispoziţiilor emise de Curtea de Conturi a României, Consiliul Judeţean Constanţa s-a adresat instanţei civile şi a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă de obligare a inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel la plata sumei de 401.700 lei, ce reprezintă întregul prejudiciu al faptei penale“, potrivit DNA.

 

 

La jumătatea lunii septembrie, DNA Constanţa a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Vasile Rusnac, responsabil tehnic din partea Arhiepiscopiei Tomisului în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, şi a lui Ionuţ-Cosmin Băcilă, administrator al unei societăţi comerciale, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prezentul dosar se află pe rolul Tribunalului Constanţa. 

 

 

Tot în acest an, singurul bărbat din judeţul Constanţa acuzat de bigamie a fost condamnat. Inculpatul, de 45 de ani, din Năvodari, a luat 8 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Bărbatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii. Conform actului de sesizare a instanţei, cel în cauză este suspectat că, de-a lungul anilor, s-a căsătorit cu trei femei, fără a divorţa legal de primele două. De menţionat că, până să intre anchetatorii pe fir, femeile nu au ştiut de isprava individului. 

 

 

Tot în 2018 s-a judecat şi dosarul în care Municipiul Constanţa prin Primar a chemat în instanţă Guvernul României şi Ministerul Energiei, solicitând obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei estimate provizoriu de 50 de milioane de euro, subiectul vizând celebrele datorii istorice. Potrivit cererii de chemare în judecată, banii reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul suferit de Municipiul Constanţa ca urmare a „încălcării prevederilor memorandumului Guvernului României nr. 5018/21.03.2013, adoptat în şedinţa Guvernului din data de 27.03.2013“. Mai mult decât atât, Municipiul Constanţa prin Primar cere Guvernului României şi Ministerului Energiei să achite cheltuielile de judecată.

 

Tot în motivarea acţiunii, Municipiul Constanţa prin Primar a arătat, în esenţă, că prezentul demers judiciar este motivat de necesitatea salvgardării interesului public local la nivelul Municipiului Constanţa, privind funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică, în parametrii calitativi şi financiari optimi, fără întreruperi şi în condiţii depline de securitate a furnizării. Municipiul Constanţa a mai menţionat că procesul urmăreşte crearea condiţiilor necesare pentru autorităţile locale ale municipiului ca, în exercitarea atribuţiilor legale stabilite în sarcina acestora, în domeniul asigurării funcţionării serviciului public de alimentare cu energie termică, să „obţină recunoaşterea încălcării drepturilor şi intereselor legitime, prin abstenţiunile şi acţiunile autorităţilor publice pârâte, şi, drept urmare, stabilirea unei despăgubiri şi obligarea pârâţilor la plata acesteia“, conform magistraţilor.

 

 

Recent, Curtea de Apel Constanţa a finalizat dosarul în care un medic ginecolog, care a lucrat în cadrul Spitalului Judeţean Constanţa, este acuzat de ucidere din culpă. Cel în cauză a luat doi ani şi şase luni de închisoare, pentru ucidere din culpă, victima fiind o copilă de 15 ani, aceasta murind la patru ore după ce a făcut un avort în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. 

 

 

Tot în acest an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României s-a pronunţat în primă instanţă în dosarul Campusului Social Henri Coandă. În cauză, Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni). În cauză, Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. Instanţa a mai decis achitarea fostului primar al municipiului Constanţa sub aspectul infracţiunii de luare de mită. În acest caz, instanţa a decis că fapta de care este acuzat Radu Mazăre nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

 

Aproape de jumătatea lunii mai, Tribunalul Constanţa a decis în primă instanţă condamnarea lui Radu Mazăre la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Tot în acest dosar, Sorina Gina Hortolomei Moscu a luat 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare. 

 

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.