Secrete şi siguranţa statului! Cine sunt magistraţii care îl vor judeca pe Răducu Preda, fostul consilier al primarului Radu Mazăre

Dosarul a fost trimis spre soluţionare completului format din Ionuţ Mihai Matei (şeful Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României), Ioana Bogdan şi Florentina Dragomir.
 
Judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au deschis, ieri, pentru prima dată dosarul în care Valentin Răducu Preda, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi ex-consilier al lui Radu Ştefan Mazăre în perioada în care acesta a fost edilul-şef al oraşului, a fost condamnat, la Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani de închisoare. Valentin Răducu Preda a luat patru ani de închisoare, pentru divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului, cinci ani de închisoare, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, trei ani pentru favorizarea infractorului. Instanţa a contopit pedepsele închisorii, astfel că lui Valentin Răducu Preda i s-a aplicat pedeapsa închisorii cea mai grea, şi anume cinci ani de închisoare, la care s-a adăugat sporul de un an de închisoare, urmând ca, în final, să execute pedeapsa rezultantă de şase ani de închisoare.
 
Dosarul a fost trimis spre soluţionare completului format din Ionuţ Mihai Matei (şeful Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României), Ioana Bogdan şi Florentina Dragomir. Ieri, cei trei magistraţi au dispus menţinerea lui Valentin Răducu Preda sub control judiciar. Decizia este definitivă.
 
Tot în prezenta cauză, Dan Emil Manolachi, fost angajat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Poliţiei Judeţului Constanţa, a fost condamnat, în primă instanţă, la pedeapsa de patru ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, la şapte ani de închisoare pentru divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, la doi ani de închisoare pentru folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite, în formă continuată. Manolachi a fost achitat pentru luare de mită. Instanţa a contopit pedepsele închisorii, astfel că Dan Emil Manolachi a fost condamnat, în final, la opt ani de închisoare.
 
Ionuţ Mihai Matei, şeful Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, a făcut parte din completul de judecată care a închis definitiv dosarul denumit generic „Bani pentru şefi din Consiliul Judeţean Constanţa“, cauză în care Eugeniu Mija (afacerist din Bucureşti) a luat doi ani şi şase luni de închisoare. Judecat în acelaşi dosar, Lupşa Realini, cântăreţ al formaţiei Gaz pe Foc, fost partener de afaceri al social-democratului Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, a fost osândit la doi ani de închisoare. Nicolae Vasilescu, înalt funcţionar public, şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, preşedinte al Casei Româno-Chineze şi deputat USL (Colegiul 2 Craiova), cel de-al treilea inculpat, a fost condamnat la doi ani de închisoare.
 
Mai departe, Ioana Bogdan, fost procuror DNA şi consilier al lui Daniel Morar, fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a făcut parte din completul care a hotărât în 2015 menţinerea în arest preventiv atât a lui Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al Constanţei, cât şi a omului de afaceri Sorin Strutinsky. De asemenea, Ioana Bogdan a închis definitiv, alături de alt judecător de la Curtea Supremă, la jumătatea lunii martie 2014, dosarul cunoscut generic cu denumirea „Mita de la Primărie“.
 
În cauză, Constantin Babuş, fost director al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Constanţa, Ionel Pilat, fost director al Direcţiei de Servicii Publice din cadrul Primăriei Constanţa, şi Marius Tărcatu, fost director economic la Consiliul Judeţean Constanţa, au fost judecaţi pentru fapte de corupţie. Babuş a luat doi ani şi zece luni de închisoare cu suspendare condiţionată, Tărcatu s-a ales cu doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată, iar Pilat, cu doi ani de închisoare cu suspendare condiţionată.
 
Florentina Dragomir a închis definitiv dosarul a trei poliţişti ai Serviciului Rutier Constanţa, acuzaţi de fapte de corupţie, aceştia primind câte un an şi jumătate de închisoare cu suspendare condiţionată. Cei trei fac parte din lotul de aproape 40 de agenţi ai Poliţiei Rutiere Constanţa cercetaţi de ofiţerii de la Anticorupţie în vara anului 2009, în dosarul denumit generic „Mafia de la Rutieră“.

 
Revenind la dosarul în care au fost condamnaţi Valentin Răducu Preda şi Dan Emil Manolachi, tot în această cauză Curtea de Apel Bucureşti a mai aplicat următoarele pedepse:
 
Elena-Simona Hulubariu - doi ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
 
Geanina-Lavinia Cazan - fost şef al Cabinetului secretarului de stat Răducu Preda şi fost director comercial al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA - doi ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
 
Tudor-Gabriel Bohâlţeanu - consilier personal al ministrului Transporturilor - cinci ani de închisoare, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.
 

Cătălin Radu - doi ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă. Achită pe acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de doi ani de închisoare, pentru spălarea banilor. Contopeşte pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, şi anume pedeapsa de doi ani de închisoare, la care adaugă sporul de şase luni de închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de doi ani şi şase luni de închisoare.
 
Andrei-Ştefan Caunii - reprezentant al unei societăţi pe acţiuni - trei ani de închisoare, pentru cumpărare de influenţă. Condamnă pe acelaşi inculpat la patru ani de închisoare, pentru instigare la spălarea banilor. Achită pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Contopeşte pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, şi anume pedeapsa de patru ani de închisoare, la care adaugă sporul de şase luni de închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de patru ani şi şase luni de închisoare.
 
Octavia-Mihaela Vasile - achitată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, şi condamnată la trei ani de închisoare, pentru spălarea banilor. Dispune suspendarea condiţionată, pe durata termenului de încercare de cinci ani.
 
Marius Irofte - achitat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.