SPIT Constanța, proces la Curtea de Apel cu o fostă angajată pentru o abatere disciplinară

 
Serviciul Public de Impozite și Taxe Locale al Municipiului Constanța (SPIT) și Andreea Teișanu, fostă angajată a instituției, în prezent comisar la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, se judecă la Curtea de Apel, după ce ambele părți au formulat recurs.
 
Obiectul dosarului 6159/118/2022* este „litigiu privind funcționarii publici”.
 
Curtea nu a stabilit încă data ședinței de judecată.


 
Pe fond, la Tribunalul Constanța, Andreea Teișanu a obținut victoria în fața SPIT, instanța hotărând să înlocuiască sancţiunea disciplinară aplicată reclamantei din diminuarea drepturilor salariale ale acesteia cu 15% pe o perioadă de 12 luni, începând cu data de 12.09.2022, într-o mustrare scrisă.
 
Iată minuta din 29 ianuarie 2025:

 
Dosarul a fost trimis spre rejudecare
 

Facem precizarea că procesul dintre cele două părți a fost deschis în 12 septembrie 2022 la Tribunalul Constanța, fiind aferent dosarului 6159/118/2022.
 
Reclamanta Andreea Teișanu a pierdut pe fond litigiul, magistrații dispunând următoarele:

 
Ulterior, procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, care a trimis spre rejudecare cauza.
 
De ce a fost sancționată Andreea Teișanu
 
În motivarea în fapt a cererii de suspendare, reclamanta a arătat că dna ##### ######## ####### Director executiv gradul II al SPIT Constanţa a sesizat ####### de disciplină cu privire la activitatea sa profesională, mai exact cu privire la neîndeplinirea a două atribuţii ce fac obiectul fişei de post nr. 203/18.08.2021, respectiv a) Elaborează, revizuieşte, după caz fişele posturilor din cadrul biroului pe care îl conduce, în condiţiile legii; b) Stabileşte şi revizuieşte obiective individuale pentru funcţionarii publici din subordine şi evaluează performanţele profesionale ale acestora.

 
A mai arătat reclamanta că din cuprinsul raportului Comsisiei a aflat că s-au solicitat serviciului Resurse Umane mai multe înscrisuri, inclusiv rapoarte de evaluarea parţială a activităţii celor aflaţi în subordinea acesteia, după data de 24.09.2021.
 
Rezultă că aceste evaluări, în lipsa cărora nu putea face evaluarea anuală, ar fi apărut la dosar, deşi ele nu au existat până la data solicitării lor de către comisie, inexistenta acestora punând-o, de altfel, în imposibilitate obiectivă de a face evaluarea anuală. Prin urmare, daca ele au existat, a apreciat că acestea au fost falsificate de funcţionarii SPIT.
 
De asemenea, reclamanta a învederat că, deşi în calitate de şef birou, avea obligaţia întocmirii fişelor de post pentru personalul din subordine, nu i s-a solicitat să elaboreze fişe de post conform mutărilor, fapt ce este prevăzut de asemenea şi în cadrul instrucţiunii de lucru elaborată/aprobată la nivelul instituţiei RU-PRO-01-INS-01 Gestionarea fişelor de post, revizia 01, 10.08.2021.
 
Ori, faptic, nimic din ceea ce prevede Instrucţiunea de lucru nu a fost aplicat/respectat în cazul celor două fişe de post, fiind pusă în faţa faptului împlinit, adică pusă să semneze fişe deja întocmite şi nu să le elaboreze, ocazie cu care a constatat neconcordanţe în denumirea postului la una din fişele elaborate.  
 
Reclamanta a mai apreciat că individualizarea sancţiunii este una disproporţionată cu pericolul faptei, precizând că o sancţiune justă ar fi mustrarea scrisă sau diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o lună de zile.
 
Ce a susținut pârâta
 
Cu privire la prima atribuţie încălcată, respectiv neîntocmirea fişelor de post, pârâtul a arătat că reclamanta a luat la cunoştinţă de modificările de personal intervenite la nivelul compartimentului pe care îl conduce, conform e-mailului transmis în data de 31.03.2022, ora 15.54 şi în consecinţă, avea obligaţia să efectueze demersurile necesare în vederea întocmirii fişelor de post.
 
Asupra modificărilor intervenite la nivelul compartimentului, pârâtul a apreciat că reclamanta nu are atribuţii să se pronunţe asupra necesităţii acestora, ori asupra condiţiilor în care au intervenit. Acestea sunt atribuţiile conducerii unităţii. În măsura în care modificările structurale ar fi vătămătoare pentru funcţionarii publici implicaţi în modificarea respectivă, doar aceştia ar îndeplini condiţiile de vătămare care să atragă verificarea legalităţii procedurii respective, prin contestarea dispoziţiilor, ca acte administrative, prin care sunt aplicate aceste măsuri.
 
Conform fişei postului ocupat de reclamantă, aceasta are ca atribuţii asigurarea punerii în aplicare a deciziilor luate la nivelul conducerii serviciului. Astfel încât, motivele care au atras modificările de personal în cadrul compartimentului Management Integrat, nu puteau fi analizate de reclamantă şi în niciun caz nu aveau nevoie de opinia ori acordul acesteia, ci doar implementate.
 
Cu privire la a doua atribuţie încălcată, respectiv neîntocmirea rapoartelor de evaluare, pârâtul a invocat dispoziţiile art. 14 alin. (1), art. 15, şi a apreciat că reclamanta nu poate invoca în susţinerea criticilor sale dispoziţiile art.15 alin. 1 lit. b), întrucât acestea se referă la modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de muncă al evaluatorului, iar reclamanta a dobândit calitatea de evaluator începând cu data de 24.09.2021 (când a fost numită sef al biroului), iar din septembrie 2021 până în aprilie 2022 nu s-a aflat în niciuna din situaţiile descrise de textul legal (modificare, suspendare sau încetare raport de muncă). în consecinţă, reclamantei îi reveneau atribuţiile de întocmire a rapoartelor de evaluare anuale.
 
Aşadar, reclamanta a refuzat să întocmească rapoartele de evaluare anuale, întocmindu-le doar pe cele parţiale.
 
##### în vedere gravitatea faptelor reţinute ca şi abateri disciplinare, a căror urmări se răsfrând atât asupra funcţionarilor publici aflaţi în subordinea reclamantei, cât şi asupra instituţiei, pârâtul a apreciat că este neîntemeiat şi capătul subsidiar de cerere, individualizarea sancţiunii disciplinare fiind corect efectuată de comisia disciplinară şi aplicată de conducătorul instituţiei.
 
Ce a reținut Tribunalul
 
Aspectele de nelegalitate care afectează actul emis, sunt, în aprecierea reclamantei următoarele:
- în procedura cercetării disciplinare au fost încălcate dreptul la apărare al reclamantei și principiul contradictorialității, rezultat al lipsei reclamantei de la audierea efectuată în cadrul comisiei de disciplină, a două persoane respectiv autorul sesizării și persoana care lucrează în cadrul biroului Resurse umane,
- rapoartele de evaluare parțială a activității celor aflați în subordinea reclamantei, după data de 24.09.2021, au fost inexistente anterior formulării sesizării de cercetare disciplinară, acesta fiind motivul pentru care reclamanta nu a putut face evaluarea anuală, acestea fiind întocmite chiar anterior solicitării lor de comisia de disciplină,
- prin întâmpinarea formulată în cursul procedurii de cercetare disciplinară, a invocat tardivitatea sesizării comisiei, excepție care însă nu a fost analizată de comisie,
- refuzul reclamantei a constat de fapt în refuzul de a semna fișele de post și nu de a le întocmi iar refuzul nu a fost nemotivat ci motivat, aspecte care rezultă din cuprinsul adresei nr. T34953/06.04.2022, - pentru perioada anterioară numirii reclamantei în calitate de evaluator, evaluarea trebuie făcută de fostul evaluator dacă a coordonat activitatea celui evaluat cel puțin 30 de zile iar, pentru ipoteza imposibilității obiective a evaluatorului de a efectua evaluarea, fapt neprobat în vreun fel, pentru perioada anterioară numirii reclamantei în funcția de șef birou management, evaluarea se face de cel chemat să contrasemneze raportul de evaluare.
 
Raportând prevederile legale la cauza dedusă judecăţii, din perspectiva primei fapte materiale imputate reclamantei ce constituie elementul material al abaterii disciplinare prev. de art. 492, alin. 2, lit. i) din OUG 57/2019, tribunalul constată că aceasta a fost în mod just reţinută în sarcina reclamantei. În sensul arătat, prin prisma situaţiei de fapt, conform căreia reclamanta a fost numită în calitate de șef birou gradul II în cadrul biroului Management Integrat, începând cu data de 24.09.2021, în ce priveşte evaluarea anuală a activităţii funcţionarilor din subordinea reclamantei pentru anul 2021, devin incidente prev. art. 15 alin. 1 şi alin. 3 din Anexa 6 la OUG 57/2019 în conformitate cu care, pentru perioada efectivă în care reclamanta a avut calitatea de şef direct al funcţionarilor din subordine, trebuia mai întâi realizată o evaluare parţială a acestor funcţionari, strict pentru perioada 24.09.2021-31.12.2021. Or, aşa cum am arătat mai sus, această evaluare parţială a activităţii pt d-nele ##### #### ########, ######## ### ##### și ######### ########, au fost realizate de către reclamantă.
 
Ceea ce nu a realizat reclamanta este reprezentat de rapoartele de evaluare anuală, ce trebuiau întocmite pe baza evaluărilor parţiale realizate de către factorii de conducere care au coordonat efectiv activitatea funcţionarilor pe perioada anului 2021, conform prev. art. 15 alin. 3 din Anexa 6 la OUG 57/2019.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei în sensul că nu i-au fost puse la dispoziţie rapoartele de evaluare parţială, tribunalul reţine că norma legală este clară, astfel, la evaluarea anuală urmează a se ţine cont de evaluările parţiale. Întrucât norma legală îi era cunoscută reclamantei, tribunalul constată că în cauză nu au fost efectuate dovezi în privinţa vreunui demers din partea reclamantei în vederea luării la cunoştinţă de aceste evaluări parţiale sau că a întâmpinat un refuz din partea pârâtului de a i le pune la dispoziţie.
 
Ca atare, apărările dezvoltate de reclamantă în legătură cu neîntrunirea condiţiilor legale pentru reţinerea în sarcina sa a acestui element material al abaterii disciplinare, sunt neîntemeiate.
 
În ceea ce priveşte cel de-al doilea element material constând în neîntocmirea fişelor de post pentru cei doi funcționari din subrodinea reclamantei, tribunalul reţine că în cauză nu a fost efectuată dovada privind existenţa concretă a unui refuz din partea reclamantei în sensul întocmirii celor două fişe de post întrucât, de fapt, acestea fuseseră întocmite, iar la data de 01.04.2022 când au fost prezentate reclamantei în vederea semnării acestora, reclamanta a refuzat să le semneze. Mai sus, de asemenea am arătat şi că refuzul manifestat de reclamantă în sensul semnării celor două fişe de post a fost unul justificat şi motivat, în urma analizării de către reclamantă a celor două fişe de post. Astfel, întrucât reclamanta a sesizat unele neconcordanţe între atribuţiile consemnate în cuprinsul fişelor de post şi postul efectiv ocupat de către funcţionar, a refuzat să îşi aplice semnătura pe cele două fişe de post.
 
##### în vedere aceste aspecte, tribunalul constată că în mod nelegal a fost reţinut cel de-al doilea element material al abaterii disciplinare încadrată în prev. art. 492, alin. 2, lit. i) din OUG 57/2019.
 
Pe baza acestor considerente, dispoziţia mai sus arătată urmează a fi anulată în parte, în ce priveşte litera b) reţinută de emitentul dispoziţie la rubrica „descrierea faptei care constituie abatere disciplinară”.
 
##### în vedere aceste considerente, urmează a reindividualiza sancţiunea disciplinară aplicată reclamantei din aceea constând în diminuarea drepturilor salariale ale acesteia cu 15% pe o perioadă de 12 luni, începând cu data de 12.09.2022 în cea constând în mustrare scrisă iar pe baza tuturor aspectelor mai sus reliefate, cererea de învestire a acestei instanţe va fi admisă în parte.
 
Tribunalul va lua act de faptul că în prezenta cauză, au fost solicitate cheltuieli de judecată de către partea care a câştigat procesul în sensul avut în vedere de prev. art. 453 alin. 2 din CPC, astfel văzând şi dispoziţiile art. 451 şi art. 452 din CPC, constată că în prezenta cauză reclamanta a efectuat dovada cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul avocatului ales al acesteia, în cuantum de 5500 lei, motive pentru care va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.
 
Averea și interesele Andreei Teișanu
 
Andreea Teișanu, în prezent comisar la Prtecția Consumatorilor Constanța, și-a depus ultima declarație de avere pe 22 iulie 2024, unde a menționat că are un teren intravilan în Constanța, cumpărat în 2017, cu o suprafață de 17,13 mp.
 
Ea are și un apartament pe care l-a achiziționat în 2017 ce are o suprafață de 56,53 mp.
 
Andreea Teișanu are un autovehicul marca Seat Ibiza fabricat în anul 2011.
 
Comisarul a declarat că are un credit la CEC Bank contractat în 2017 și scadent în 2042, în valoare de 251.300 lei.
 
Înainte de a deveni comisar la CJPC, Andreea Teișanu a încasat de la SPIT un salariu egal cu 66.696 lei.
 
Andreea Teișanu nu a făcut precizări în declarația de interese.
 
Sursă text: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Averea și interesele Andreei Teișanu, comisar la CJPC Constanța (DOCUMENTE)