Statul Român, obligat să despăgubească un bărbat din Constanţa care a făcut cinci luni de puşcărie nevinovat
Statul Român, obligat să despăgubească un bărbat din Constanţa care a făcut cinci luni de puşcărie nevinovat
03 Sep, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2636
Marime text
Statul Român a fost obligat de Tribunalul Constanţa în primă instanţă să achite unui bărbat suma de 10.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi peste 8.000 de lei cu titlu de despăgubiri materiale. Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea fiind contestată la Curtea de Apel Constanţa.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamantul arată că a avut calitatea de inculpat şi că a fost condamnat pentru infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri la pedeapsa de trei ani şi patru luni de închisoare. Cel în cauză a mai precizat că decizia a rămas definitivă prin neapelare în 2016, astfel fiind emis mandat de executare a pedepsei pe numele său. Reclamantul a mai arătat că deşi a fost citat pe toată durata procesului penal la o altă adresă decât cea la care locuia cu forme legale, în momentul emiterii mandatului de executare a pedepsei acesta a fost arestat de la adresa de domiciliu.
Omul mai precizează că momentul arestării sale a coincis cu cel în care a aflat de existenţa dosarului penal pe rolul Judecătoriei şi de hotărârea de condamnare.
Reclamantul şi-a revenit din starea de şoc după aproape trei săptămâni petrecute în calitatea de condamnat în penitenciarul Poarta Albă.
Bărbatul a formulat cerere de redeschidere a procesului penal, solicitare ce a fost soluţionată după 4 luni, el fiind pus în libertate după 159 zile de regim carceral.
Ulterior, în 2017, instanţa l-a achitat deoarece nu existau probe că el ar fi săvârşit infracţiunile de care a fost acuzat.
„Condamnarea şi executarea a mai bine de 5 luni de închisoare petrecerea sărbătorilor pascale în interiorul penitenciarului au cauzat grave dezechilibre în viaţa sa, trăind o puternică stare de şoc. Totodată, arată că a fost în imposibilitatea de a contribui activ la veniturile familiei. Mai arată că după eliberarea din penitenciar majoritatea comunităţii îl condamnase deja pentru simplul fapt că a petrecut 5 luni în închisoare“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
În cauză, instanţa a avut în vedere faptul că modalitatea în care reclamantul a fost încarcerat, anume în baza unei condamnări penale de care nu avea cunoştinţă şi în urma unui proces penal de care nu a ştiut, reprezintă elemente care pot genera un şoc traumatic la nivel psihic.
Totodată, faptul că reclamantul avea un copil mic faţă de care era ataşat, căruia nu i s-a putut spune ce s-a întâmplat şi pe care reclamantul nu a putut să îl vadă pe perioada încarcerării este, de asemenea, motiv de a genera o stare de tensiune nervoasă de lungă durată, cu consecinţe pe plan psihic.
Instanţa a mai reţinut că îndepărtarea de prieteni, de colaboratori care a intervenit ca urmare a condamnării şi încarcerării sunt, de asemenea, motive de accentuare a stării psihice negative suferite de către reclamant.
Ulterior deliberărilor, Statul Român a fost obligat de Tribunalul Constanţa în primă instanţă să achite reclamantului suma de 10.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi peste 8.000 de lei cu titlu de despăgubiri materiale. Aşa cum arătam şi mai sus, decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea fiind contestată la Curtea de Apel Constanţa. Primul termen a fost stabilit pentru finele lunii noiembrie.
Sursa text: rolii.ro
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamantul arată că a avut calitatea de inculpat şi că a fost condamnat pentru infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri la pedeapsa de trei ani şi patru luni de închisoare. Cel în cauză a mai precizat că decizia a rămas definitivă prin neapelare în 2016, astfel fiind emis mandat de executare a pedepsei pe numele său. Reclamantul a mai arătat că deşi a fost citat pe toată durata procesului penal la o altă adresă decât cea la care locuia cu forme legale, în momentul emiterii mandatului de executare a pedepsei acesta a fost arestat de la adresa de domiciliu.
Omul mai precizează că momentul arestării sale a coincis cu cel în care a aflat de existenţa dosarului penal pe rolul Judecătoriei şi de hotărârea de condamnare.
Reclamantul şi-a revenit din starea de şoc după aproape trei săptămâni petrecute în calitatea de condamnat în penitenciarul Poarta Albă.
Bărbatul a formulat cerere de redeschidere a procesului penal, solicitare ce a fost soluţionată după 4 luni, el fiind pus în libertate după 159 zile de regim carceral.
Ulterior, în 2017, instanţa l-a achitat deoarece nu existau probe că el ar fi săvârşit infracţiunile de care a fost acuzat.
„Condamnarea şi executarea a mai bine de 5 luni de închisoare petrecerea sărbătorilor pascale în interiorul penitenciarului au cauzat grave dezechilibre în viaţa sa, trăind o puternică stare de şoc. Totodată, arată că a fost în imposibilitatea de a contribui activ la veniturile familiei. Mai arată că după eliberarea din penitenciar majoritatea comunităţii îl condamnase deja pentru simplul fapt că a petrecut 5 luni în închisoare“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
În cauză, instanţa a avut în vedere faptul că modalitatea în care reclamantul a fost încarcerat, anume în baza unei condamnări penale de care nu avea cunoştinţă şi în urma unui proces penal de care nu a ştiut, reprezintă elemente care pot genera un şoc traumatic la nivel psihic.
Totodată, faptul că reclamantul avea un copil mic faţă de care era ataşat, căruia nu i s-a putut spune ce s-a întâmplat şi pe care reclamantul nu a putut să îl vadă pe perioada încarcerării este, de asemenea, motiv de a genera o stare de tensiune nervoasă de lungă durată, cu consecinţe pe plan psihic.
Instanţa a mai reţinut că îndepărtarea de prieteni, de colaboratori care a intervenit ca urmare a condamnării şi încarcerării sunt, de asemenea, motive de accentuare a stării psihice negative suferite de către reclamant.
Ulterior deliberărilor, Statul Român a fost obligat de Tribunalul Constanţa în primă instanţă să achite reclamantului suma de 10.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi peste 8.000 de lei cu titlu de despăgubiri materiale. Aşa cum arătam şi mai sus, decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea fiind contestată la Curtea de Apel Constanţa. Primul termen a fost stabilit pentru finele lunii noiembrie.
Sursa text: rolii.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii