Știri Constanța azi Asociația Comandanților de Navă merge la Curtea de Apel să salveze vaporașele din Constanța! Când se judecă procesul

• Asociația Comandanților de Navă dă în judecată Consiliul Local pentru vaporașele de la intrările din Constanța.
• Curtea de Apel va judeca recursul comandanților în luna octombrie 2023.

Asociația Comandanților de Navă din România așteaptă judecarea recursului pentru salvarea vaporașelor de la intrările din Constanța, la Curtea de Apel.
 
Dosarul în care comandanții au cerut anularea HCL de casare a vedetelor cunoscute drept „vaporașele lui Mazăre“ a primit prim termen în recurs pe 2 octombrie 2023.
 
Este vorba despre cele cinci vedete maritime care au fost instalate la intrăile în municipiul Constanța în timpul administrației Radu Mazăre, vase pe care Consiliul Local Constanța intenționează să le caseze și despre care, în proces, Asociația Comandanților de Navă au spus că „navele expuse fac cinste oraşului, cu atât mai mult cu cât este un oraș turistic și oraș port la Marea Neagră“.
 
În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins cererea comandanților, apreciind că asociația nu avea calitatea procesuală cerută de lege să deschidă dosarul.
 
Astfel, așa cum arătam în edițiile anteriaore, judecătorii Tribunalului, totuși, au spus că Asociația „a acţionat cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, căci ea nu a acţionat pentru îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor români şi integrarea lor socială şi profesională în ţară şi în străinătate, ci într-un alt scop, mascând o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv“.
 
Dosarul are indicativul 6729/118/2022 și va fi analizat în recurs de Curtea de Apel Constanța pe 2 octombrie 2023.
 
La momentul înregistrării acțiunii la Tribunal, Marius Cristian Țuțuianu, președintele Asociației Comandanților, a declarat pentru ZIUA de Constanța că pe această cale, asociația încearcă să obțină date și informații privind modalitatea prin care s-a decis starea de degradare a vaporașelor și prin care s-a decis casarea acestor nave.
 
„Scoaterea lor ar deteriora terenul“

 
În hotărârea Tribunalului, contestată acum la Curte, se arată că asociația a cerut anularea hotărârii consiliului local, considerând „că nu se justifică trecerea acestor bunuri în domeniul privat cu scopul de a fi casate, deoarece în cauză nu s-a efectuat nicio expertiză de către experţi de specialitate, din care să rezulte că aceste nave nu mai pot fi reabilitate, nu mai pot fi expuse în continuare, reprezentând un real pericol pentru oameni“.
 
De asemenea, asociația a precizat în proces că „navele sunt foarte bine ancorate în pământ, scoaterea lor necesitând lucrări de anvergură, care ar deteriora terenul pe care sunt amplasate. A menţionat că aceste nave pot fi consolidate, conservate, fără a fi înlăturate din locul în care se află“.
 
Conform judecătorilor, „reclamanta (nr., Asociația Comandanților de Navă din România) a susţinut faptul că navele sunt într-o stare foarte bună, acest lucru fiind vizibil cu ochiul liber. Nu sunt degradate, nu sunt dezintegrate, ci se prezintă foarte bine, cel puţin vizibil. A învederat faptul că navele expuse fac cinste oraşului, cu atât mai mult cu cât este un oraș turistic și oraș port la Marea Neagră“.
 
Comandanții de navă au mai spus că „decizia de înlăturare a acestor nave maritime militare contravine interesului de conservare a identităţii comunităţii locale, mai ales pentru cei circa 20.000 de navigatori locuitori ai oraşului Constanţa, care oricum sunt deficitari în reprezentativitate de imagine prin penuria de monumente/obective culturale sau turistice dedicate acestei bresle“.
 

Au mai susținut comandanții în proces că „existenţa unui raport în acest sens este fundamentală pentru a se prezenta o imagine obiectivă despre condiţia reală a acestor nave“.
 
Conform judecătorilor, „s-a apreciat că întreţinerea unei nave, dacă este realizată după un plan stabilit, este uşor de realizat, implică costuri rezonabile (mai ales în condiţiile corelării acestor costuri cu importanţa simbolisticii) şi poate contribui la conservarea unui astfel de bun ani la rând“.
 
„Reclamanta a precizat că ultimele lucrări de mentenanţă a acestor simboluri locale au fost realizate prin munca voluntarilor şi a sponsorizării realizate de o fabrică de vopseluri. A arătat că în toată lumea civilizată, oraşele maritime au conservat şi reprodus nave sau au creat opere cu specific naval pentru a-şi arăta apartenenţa la mare“, se mai arată în hotărârea instanței.
 
Totuși, toate aceste argumente nu au mai fost analizate propriu-zis, instanța respingând acțiunea prin prisma excepției lipsei calității procesuale active a Asociației Comandanților de Navă din România.
 
Judecătorii au apreciat că asociația nu avea calitatea cerută de lege să deschidă procesul.
 
„Instanţa apreciază că reclamanta Asociaţia Comandanţilor de Navă din România nu are calitate procesuală activă şi nu poate formula prezenta acţiune prin care să invoce vătămarea unui interes legitim public, câtă vreme invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat al acesteia, iar un asemenea interes privat nu poate fi justificat, din moment ce scopul direct şi obiectivele asociaţiei, aşa cum reies din statut, nu o îndreptăţesc la formularea unei asemenea acţiuni“.
 
Acum, Curtea de Apel va analiza dacă hotărârea Tribunalului a fost una justă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Anunțul judecătorilor în cazul vaporașelor lui Mazăre!