Teren în Faleză Nord, pe strada Ion Rațiu, revendicat de Apele Române! Decizia luată de Curtea de Apel (MINUTA)

• La mijloc, sunt 500 mp, situați pe strada Ion Rațiu din Faleză Nord, lângă PA5, lot 3, teren pentru care Primăria Constanța și-a intabulat dreptul de proprietate în 2019, după ce l-a recuperat de la compania Holland Development Group SA, ca urmare a deciziei definitive din Dosarul Retrocedărilor.
• Judecătorii Secției I Civile a Curții au apreciat ca nefondate apelurile declarate de ANAR-ABADL și Statul Român pentru recuperarea terenului, dar au admis apelul incident declarat de Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța.
• La Curtea de Apel, cazul s-a aflat în atenția completul AC2 al secției, format, potrivit surselor noastre, din magistrații Geta Cristina Gheorghe și Adriana Ioana Sincu Badea.
• În motivarea Hotărârii 1633/2023, judecătorii de la Tribunal arătaseră, printre altele, că „nu orice teren abrupt sau doar în pantă, aflat în vecinătatea mării, este o faleză“.

Apele Române și Statul Român pierd și la Curtea de Apel un teren de 500 de metri pătrați, situat în Faleză Nord, pe strada Ion Rațiu, judecătorii respingând astăzi, 16 noiembrie 2023, apelurile declarate de autoritățile centrale!
 
La mijloc, sunt 500 mp, situați pe strada Ion Rațiu din Faleză Nord, lângă PA5, lot 3, teren pentru care Primăria Constanța și-a intabulat dreptul de proprietate în 2019, după ce l-a recuperat de la compania Holland Development Group SA, ca urmare a deciziei definitive din Dosarul Retrocedărilor.
 
Astăzi, judecătorii Secției I Civile a Curții au apreciat ca nefondate apelurile declarate de ANAR-ABADL și Statul Român pentru recuperarea terenului, dar au admis apelul incident declarat de Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța.
 
Hotărârea de azi a fost pronunțată în dosarul cu numărul unic 10426/212/2020, îmn care părți sunt ANAR – ABADL, în calitate de apelant reclamant, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice ca apelant pârât, Tănase Cușu intimat intervenient, dar și Municipiul Constanța prin Primar și, respectiv, Consiliul Local Constanța, în calitate de apelanți pârâți.
 
La Curtea de Apel, cazul s-a aflat în atenția completul AC2 al secției, format, potrivit surselor noastre, din magistrații Geta Cristina Gheorghe și Adriana Ioana Sincu Badea.
 
Iată minuta deciziei din dosarul 10426/212/2020?
 
„Respinge apelurile declarate de apelanta-reclamantă ANAR-ABADL și apelantul-intervenient Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondate.
Admite apelul incident declarat de apelanții-pârâți Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța împotriva considerentelor sentinței apelate referitoare la modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prin lege, pe care le înlocuiește cu propriile considerente.
Obligă pe apelanții intimați ANAR-ABADL și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata cheltuielilor de judecată către apelanții Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța în cuantum de 1300 lei, reprezentând onorariu de avocat, pe care le vor suporta în mod egal, respectiv câte 650 lei fiecare.

Respinge cererea intimatului-intervenient Cușu Tănase de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile. Recursul se depune la Curtea de Apel Constanța“.
 
Odată cu publicarea motivării hotărârii de azi, instanța de apel va explica ce considerente din decizia primei instanțe au fost schimbate în urma admiterii apelului municipalității.
 
Decizia de azi a Curții de Apel Constanța poate fi atacată ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în recurs.
 
Amintim, hotărârea primei instanțe, pronunțată de completul Fond civil 8 al Secției I Civile a instanței, prezidat, potrivit surselor noastre, de magistratul Delia Gherasim, a stabilit faptul că ANAR-ABADL și Statul Român nu aveau calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide un astfel de proces.
 
Prin aceeași hotărâre, cele două instituții au fost obligate de către judecători la plata unor cheltuieli de judecată de 13.987,50 de lei către municipalitate, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.

 
În motivarea Hotărârii 1633/2023, judecătorii de la Tribunal arătaseră, printre altele, că „nu orice teren abrupt sau doar în pantă, aflat în vecinătatea mării, este o faleză“.
 
„Faleza se află în posesia pârâtei“
 
Aceasta, în condițiile în care, în proces, reprezentanții ANAR-ABADL arătaseră că „faleza  litoralului românesc aferentă loc. Constanţa se afla în posesia pârâtei Municipiul Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 500 mp, reprezentând faleza litoralului românesc“.
 
Totuși, Tribunalul a mai arătat în motivarea respingerii acțiunii că „Tribunalul consideră că terenul în litigiu nu poate fi calificat ca faleză a mării, în sensul pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, de vreme ce nu constituie ţărmul mării, între acesta şi mare interpunându-se o plajă, precum şi un drum, astfel cum rezultă cu deplină claritate din raportul de expertiză judiciară în specialitatea geomorfologie efectuat în cauză“.
 
„Terenul revendicat nu constituie domeniu public al statului“
 
Judecătorii primei instanțe au explicat de asemenea că, „în condiţiile în care între terenul revendicat şi proprietatea publică a statului, respectiv plaja, se situează cele trei terenuri menţionate, despre care nu s-a făcut dovada că aparţin domeniului public al statului, trebuie concluzionat că terenul revendicat nu constituie domeniu public al statului în sensul art. 6 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 202/2002, pentru că nu se află în contact nici cu marea, nici cu proprietatea publică a statului“.
 
„În aceste condiţii, reclamanta, precum şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu au dovedit că terenul revendicat constituie sau cel puţin cuprinde o porţiune care reprezintă faleză a mării, respectiv domeniu public al statului, astfel încât se impune admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a intervenientului cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă“.
 
Acum, rămâne de văzut dacă ANAR-ABADL și Statul Român vor ataca decizia de azi a Curții de Apel în recurs, la Curtea Supremă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Apele Române pierd un teren pe strada Ion Rațiu, din Constanța, pe care îl revendică drept faleză! Ce spune Tribunalul Constanța (MOTIVARE)