„Tortură împotriva demnității umane“ Un tânăr din Constanța cere Statului Român peste 150.000 de euro pentru că suportat condiții de detenție „improprii“

• Tânărul a fost arestat în noiembrie 2013 și depus în Penitenciarul Poarta Albă, fiind efiberat la data de 08.04.2018 din Penitenciarul Tichilești.
• Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeită a cererii.
• În prezent, tânărul execută o pedeapsă privativă de libertate pentru furt calificat.

Un tânăr de 24 de ani, din Constanța, aflat în prezent în stare de detenție, fiind condamnat pentru furt calificat, a dat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând despăgubiri în valoare de peste 150.000 de euro. Tânărul, un cunoscut al oamenilor legii, având în vedere domeniul în care își desfășoară „activitatea“, le-a declarat judecătorilor că suportat condiții de detenție „improprii“, considerându-le ca fiind „tortură împotriva demnității umane“.
 

 Povestea oficială

 
Prin actiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța – Secția I civilă, reclamantul a chemat în judecată, în calitate de pârât, Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună acordarea de despagubiri sub forma financiară, în valoare de peste 150.000 euro pentru conditii necorespunzatoare de încarcerare în minorat și majorat, aferente executării pedepsei privative de libertate de 1577 zile, pe care a efectuat-o în perioada noiembrie – decembrie 2013 (46 de zile) și perioada ianuarie 2014 – aprilie 2018 (1531 de zile).
 
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost arestat în noiembrie 2013 și depus în Penitenciarul Poarta Albă de către organele de poliție ale IPJ Constanța, unde a executat mandatul de executare a pedepsei în Penitenciarul Tichilești, Penitenciarul Slobozia și Penitenciarul Poarta Albă, fiind efiberat la data de 08.04.2018 din Penitenciarul Tichilești, iar condițiile de detenție au fost improprii, considerându-le ca fiind tortura impotriva demnității umane.
 
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 55 ind. 1 din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013, art. 5 paragraf 5 din CEDO .
 

Statul a solicitat respingerea cererii

 
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeită a cererii. Instanța investită cu soluționarea cauzei a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
În continuare, în motivarea deciziei, Tribunalul Constanța arată că, în prezenta cauză, fapta ilicită reclamată s-a produs în mod incontestabil în mediul penitenciar, reclamantul justificând calitatea procesuală pasivă a pârâtului prin aceea că,  în baza dispozițiilor legale, au obligația să asigure condiții minime de cazare a persoanelor care execută pedepse privative de libertate.
 
Prin urmare, în conținutul raportului juridic dedus judecății dreptului reclamantului de a i se asigura spațiul minim legal de cazare și condiții corespunzătoare de detenție  îi corespunde obligația subiectului pasiv de a asigura aceste condiții.
 

Atribuții exprese și distincte

 

„Din perspectiva calității procesuale pasive, în prezenta cauză, interesează dacă pârâtul este subiectul pasiv al raportului juridic litigios, respectiv titularul obligației de a asigura reclamatului condiții corespunzătoare de detenție. În acest sens, se constată că dispozițiile legale care reglementează executarea pedepselor stabilesc atribuții exprese și distincte în acest sens în sarcina unităților de detenție. Astfel, potrivit art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, penitenciarele sunt locuri anume destinate unde se execută pedeapsa detențiunii pe viață și a închisorii, se înființează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică și sunt în subordinea Administrației Naționale a P enitenciarelor“, potrivit motivării.  
 

Volum de aer, iluminare, încălzire și ventilație

 
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/17.10.2017, în vigoare la data sesizării instanței, au fost aprobate Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, prin care s-au stabilit condițiile pe care trebuie să le îndeplinească spațiile destinate cazării persoanelor private de libertate. Prin art. 1 alin. (1) din normele aprobate de O.M.J. nr. 2772/2017 s-a prevăzut, ca regulă generală, că aceste spații trebuie să respecte demnitatea umană și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație, prin raportare la condițiile climatice, în continuare fiind reglementate cerințe referitoare la spațiul minim pentru fiecare deținut, instalații de iluminat și încălzire, dotarea și echiparea camerelor, amenajarea grupului sanitar, etc.
 
Prin art. 4 din Ordinul nr. 2772/2017 s-a stabilit că Direcțiile de specialitate din Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și directorii locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor duc la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.
 
Dispoziții similare se regăsesc și în Legea nr. 254/ 2013 care în  art. 80 reglementează dreptul persoanelor condamnate la hrană, ținută și cazarmament, în condițiile art.48 (cazarea persoanelor condamnate), art. 49 (ținuta persoanelor condamnate) și art. 50 (alimentația persoanelor condamnate).
 

Măsuri pentru evitarea supraaglomerării din penitenciare

 
În ceea ce privește măsurile pentru evitarea supraaglomerării din penitenciare, prin  art. 48 alin. 1 și 8 din Legea nr. 254/2013 s-a stabilit în sarcina Administrației Naționale a Penitenciarelor obligația de a lua toate măsurile necesare pentru creșterea progresivă a numărului spațiilor de cazare individuală, iar în cazul în care capacitatea legală de cazare a penitenciarului este depășită, directorul acestuia are obligația de a informa directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor în vederea transferării persoanelor condamnate în alte penitenciare. Dispoziții similare se regăsesc și în art. 345 din Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, aprobat prin HG nr. 157/2016 potrivit cărora în cazul în care capacitatea legală de cazare a locului de deținere subordonat Administrației Naționale a Penitenciarelor este depășită, directorul are obligația de a informa directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor în vederea redistribuirii persoanelor private de libertate în alte locuri de deținere.

 

Statul Român nu are atribuții cu privire la organizarea activității penitenciarelor

 
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că nu au fost prevăzute în sarcina pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice atribuții cu privire la organizarea activității penitenciarelor și acesta nici nu reprezintă în instanță penitenciarele.
 
În acest context, aspecte referitoare la asigurarea finanțării unităților de detenție inclusiv din subvenții acordate de la bugetul de stat nu pot constitui elemente cu relevanță la aprecierea calității procesuale pasive, față de atribuțiile  expres prevăzute de lege în sarcina acestora, iar potrivit dispozițiilor art. 224 alin. 1 C od C ivil , dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor care sunt persoane juridice.
 
Antrenarea răspunderii Statului Român în cauzele în care Curtea a constatat încălcarea art. 5 din Convenție a intervenit în contextul procedurii specifice desfășurate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, care se desfășoară în contradictoriu cu statele membre care au ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și nu poate justifica reținerea de plano a legitimității procesuale a pasive a Statului Român în astfel de litigii. Prin urmare, față de obiectul prezentei acțiuni, în cauză nu este îndeplinită condiția identității dintre persoana pârâtului și cel obligat să răspundă în raportul juridic litigios, astfel cum impun prevederile art. 36 NCPC. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerului Finanțelor fiind astfel întemeiată, urmează a fi admisă iar acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât va fi respinsă pentru acest motiv.
 
Drept urmare, Judecătoria Constanța a respins cererea formulată de reclamant, aflat la momentul pronunțării în arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă , în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
 
Decizia Judecătoriei Constanța a fost contestată de reclamant la Curtea de Apel Constanța.
 
Sursa motivare: rolii.ro

 
Citește și
 
Drepturile salariale, la nivelul maxim
Motivare. Cum au pierdut peste 300 de polițiști din Constanța un proces câștigat în primă instanță

Angajații Baroului Constanța, testați pentru depistarea noului coronavirus!