Trei vameşi din Constanţa, condamnaţi în primă instanţă

Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Constanţa vor redeschide, pe data de 22 noiembrie, dosarul celor trei funcţionari vamali din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa care au fost condamnaţi în primă instanţă la câte 2,6 ani de închisoare. Noul termen a fost stabilit pentru lipsa unor probe solicitate.
 
Amintim că, la termenul din data de 18 octombrie, Curtea de Apel Constanţa a admis efectuarea unei adrese către DNA - Serviciul Teritorial Constanţa, pentru a se comunica dacă pe parcursul urmăririi penale efectuate în prezenta cauză au existat echipe mixte între ofiţerii SRI şi organele de urmărire penală care au instrumentat prezenta cauză, dacă a existat un plan comun de acţiune între ofiţerii SRI şi organele de urmărire penală. Instanţa mai vrea să afle dacă SRI a participat în mod direct sau indirect la realizarea interceptărilor telefonice în prezenta cauză, cu indicarea unităţii care a realizat interceptarea, a persoanelor care au participat la transpunerea acestor convorbiri pe suporturile optice şi a celor care au realizat transcrierea acestor convorbiri, a calităţii acestora şi modalităţii în care au fost delegate, în baza datelor deţinute şi a celor care pot fi comunicate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş.
 
Reamintim că cei trei au fost acuzaţi de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, şi de fals intelectual, în formă continuată.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în datele de 1 februarie 2010 şi 23 aprilie 2010, inculpaţii (…), controlori vamali, şi (…), inspector vamal, toţi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, Biroul Supraveghere Produse Accizate - Compartiment Echipe Mobile, cu ocazia controalelor întreprinse la un punct de lucru al unei societăţi comerciale, autorizată ca antrepozit fiscal de producţie alcool etilic de fermentaţie din cereale, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu care le reveneau în funcţiile deţinute“.
 
DNA arată că, „în procesele-verbale întocmite cu aceste ocazii, inculpaţii au consemnat, în mod nereal, împrejurarea că sigiliile aplicate asupra instalaţiei de producere a alcoolului etilic sunt intacte şi că indicii de producţie rezultaţi în urma citirii contoarelor, precum şi stocurile de alcool corespund celor menţionate în procesul-verbal de sigilare, atestând astfel, fictiv, împrejurarea că antrepozitarul fiscal mai sus menţionat nu desfăşoară activitate la punctul de lucru respectiv“.
 
„Prin aceste acţiuni“, susţin cei de la DNA, „cei trei inculpaţi au permis firmei respective şi reprezentanţilor acesteia să desfăşoare în continuare activităţi de producţie a alcoolului etilic în mod fraudulos, în afara unui antrepozit fiscal, precum şi comercializarea ulterioară, pe piaţa internă, a unei cantităţi totale de 63.973 de litri de alcool etilic rafinat, în condiţii de clandestinitate, cu consecinţa prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma totală de 2.424.568 de lei (echivalent a 587.404 euro)“.
 
Amintim că, în primă instanţă, Tribunalul a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin ANAF - DRFP Galaţi - AFP Constanţa, împotriva inculpaţilor, pe care i-a obligat, în solidar între ei, precum şi în raport de solidaritate cu SC (…) SRL, (…), să plătească părţii civile Statul Român, prin ANAF - DRFP Galaţi - AFP Constanţa, suma de 2.424.568 de lei, reprezentând un presupus prejudiciu material, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la 1 mai 2010 şi până la achitarea presupusului prejudiciu material.
 
Oricare va fi decizia Curţii de Apel Constanţa, aceasta va fi definitivă.