Tribunalul Constanța explică de ce a anulat Regulamentul Zonei Peninsulare din oraș (MOTIVARE)

• Instanța a motivat Sentința Civilă nr. 402/31.03.2023, pronunțată în dosarul 807/118/2022 de către completul prezidat de magistratul Traian Laurențiu Iancu.
• Judecătorii au arătat că, prin Regulamentul Zonei Peninsulare a fost instituită o „zonă ocazional carosabilă“ sau „zonă preponderent pietonală“ – Zona Peninsulară, cu „obligaţii diferite pentru pietoni şi conducători auto faţă de celelalte două zone din legislația primară“.
• De asemenea, referitor la această zonă creată de legiuitorul local, judecătorii au spus că nu este „justificată în vreun fel necesitatea creării unei a treia care să se sustragă reglementării generale a zonelor de trafic rutier şi a controlului prealabil al poliției rutiere la instituirea unei astfel de zone“.

Judecătorii Secției de Contencios administrativ au motivat decizia prin care au hotărât să anuleze regulamentul local din Constanța prin care întreaga Zonă Peninsulară a orașului era îngrădită cu bariere, iar accesul în perimetru era aspru restricționat.
 
Printre motivele pentru care judecătorii au apreciat că se impune anularea Regulamentului de acces în Peninsulă se numără faptul că, potrivit instanței, „legiuitorul local (nr., Consiliul Local Constanța) nu are dreptul de a reglementa suplimentar față de legiuitorul primar o nouă zonă de circulație“.
 
Judecătorii se referă astfel la faptul că, prin Regulamentul Zonei Peninsulare a fost instituită o „zonă ocazional carosabilă“ sau „zonă preponderent pietonală“ – Zona Peninsulară, cu „obligaţii diferite pentru pietoni şi conducători auto faţă de celelalte două zone din legislația primară“.
 
De asemenea, instanța a vorbit despre alternativele de transport pentru persoanele cu dizabilități prin prisma regulamentului, dar și despre aspectele ambigue ale regulamentului contestat.
 
Toate aceste aspecte sunt cuprinse în Sentința Civilă nr. 402/31.03.2023, pronunțată în dosarul 807/118/2022 de către completul prezidat de magistratul Traian Laurențiu Iancu.
 
Dosarul vizează cererea de anulare a HCL Constanța 294/31.08.2021 privind aprobarea Regulamentului de acces în Zona Peninsulară a Municipiului Constanța.
 
Crearea unei zone „care să se sustragă reglementării generale a zonelor de trafic rutier“
 
Astfel, se arată în motivarea deciziei de anulare a regulamentului că „Tribunalul reţine că legiuitorul local nu are dreptul de a reglementa suplimentar faţă de legiuitorul primar o nouă zonă de circulație, respectiv cum în mod nelegal a procedat prin adoptarea prezentului regulament prin care a instituit o «zonă ocazional carosabilă» sau «zonă preponderent pietonală» denumită în cuprinsul H.C.L. 294/2021 ca fiind «Z.P. – Zona Peninsulară Constanţa» cu un regim de viteză diferit (30 de km/h) şi obligaţii diferite pentru pietoni şi conducători auto faţă de celelalte două zone din legislația primară“.

 
Au spus judecătorii că „în sprijinul acestei concluzii stă faptul că o astfel de zonă nouă nu ar fi supusă avizării prealabile de către poliția rutieră, consecință care în mod evident nu a fost urmărită sau dorită de legiuitorul primar, cât şi faptul că ar crea dificultăți de interpretare şi aplicare a obligațiilor ce revin conducătorilor auto în «zona ocazional carosabilă» sau «zonă preponderent pietonală», respectiv dacă aceștia au obligațiile aferente zonei pietonale, zonei rezidențiale sau zonei terțe - nou creată, privind spre exemplu viteza de deplasare (diferită în funcție de fiecare zonă), permiterea jocului copiilor (din nou diferită în funcție de fiecare zonă) şi deplasarea nestânjenită a pietonilor, aceste dificultăți de interpretare şi aplicare putând constitui reale pericole pentru siguranța participanților la trafic“.
 
Conform motivării instanței, „cu alte cuvinte, legiuitorul local avea la dispoziție suficiente instrumente legale pentru atingerea scopului reglementării, prin intermediul celor două zone deja existente în cuprinsul art. 6 pct. 39 şi 40 din O.U.G. 195/2002, nefiind justificată în vreun fel necesitatea creării unei a treia care să se sustragă reglementării generale a zonelor de trafic rutier şi a controlului prealabil al poliției rutiere la instituirea unei astfel de zone“.
 
Lipsa alternativelor de transport pentru persoanele cu dizabilități
 
Referitor la persoanele cu dizabilități, judecătorii au spus că regulamentul contestat nu asigură alternative de transport pentru aceste persoane:
 

„Raportând aceste dispoziții legale la cuprinsul normelor instituite prin H.C.L. 294/2021 în mod special la faptul că prin reglementarea adoptată legiuitorul local a exclus de la acces în Zona Peninsulară autovehiculele care desfășoară transport public în regim taxi iar în interiorul zonei vizate nu există alternative reale la acest moment de transport pentru persoanele cu dizabilități, instanța constată că persoanelor cu handicap, care nu sunt rezidente, prin această reglementare le-a fost îngreunat în mod efectiv accesul la numeroasele obiective turistice şi la instituțiile publice din zonă fără o justificare rezonabilă, această concluzie fiind întărită şi prin prisma faptului că o eventuală deplasare cu autovehiculul a acestor persoane în parcările adiacente zonei supuse reglementării nu este de natură să suplinească problema accesului neîngrădit la mediul fizic şi la căi şi mijloace de acces adecvate care să asigure deplasare în condiții decente ale acestora până la clădirile publice sau obiectivele turistice în lipsa amenajării unor trepte adaptate persoanelor cu handicap ori existența unor căi de acces destinate acestora în apropiere“.
 
Potrivit instanței, „această critică de nelegalitate chiar dacă nu vizează situaţia particulară a vreunuia dintre reclamanții din prezenta cauză poate şi trebuie analizată de instanţă prin prisma naturii normei legale încălcate, respectiv o normă de ordine publică de rang constituțional a cărei nesocotire conduce la reținerea existenței unei nulități absolute a actului administrativ atacat“.
 
Judecătorii au mai explicat că „pentru a concluziona în acest sens Tribunalul are în vedere dispozițiile art. 50 din Constituția României republicată, potrivit căruia persoanele cu handicap se bucură de protecție specială, iar statul (în cazul nostru autoritatea legiuitoare locală) asigură realizarea unei politici naționale de .... prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunității, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinților şi tutorilor, noțiunea de participare efectivă la viaţa comunității antrenând concluzia potrivit căreia pârâta avea obligația pozitivă la momentul adoptării actului să reglementeze, prin discriminare pozitivă, accesul persoanelor cu handicap în Zona Peninsulară cu autovehicule proprii sau cu autovehicule care asigură transport în regim taxi pentru acestea“.
 
Sintagme vagi, interpretabile
 
Foarte important, magistrații au mai vorbit și de alte motive de nelegalitate.
 
„Un alt motiv de nelegalitate întemeiat invocat de către reclamanţii din dosarul nr. 807/118/2022 vizează obligația instituită în sarcina rezidenților pentru obținerea unui permis de acces astfel cum a fost configurată în cuprinsul art. 10 din Regulament şi Anexele nr. 4 şi 5 la actul normativ“, potrivit instanței.
 
Astfel, „în concret, prin reglementarea adoptată autoritatea pârâtă a instituit în sarcina destinatarilor obligația de a da o declarație pe propria răspundere prin care «în cazul producerii de daune» se angajează «să suporte contravaloarea aducerii la starea iniţială a tramei stradale şi a bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al municipiului Constanţa din Zona Peninsulară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare»“.
 
Au mai spus judecătorii că „în ceea ce priveşte obligaţia ante-referită Tribunalul reţine că reprezintă o normă de drept insuficient de precisă şi neprevizibilă în aplicarea sa, încălcând cerințele de claritate şi precizie a actelor normative, impuse de art. 36 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, care prevăd că «actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie»“.
 
Se mai arată în motivarea deciziei de anulare că „în acest sens, Tribunalul constată că destinatarul normei nu poate în mod rezonabil să identifice cazurile de producere a daunelor pe care se obligă să le suporte, respectiv sintagma «în cazul producerii de daune» fiind vagă, echivocă, pretabilă la interpretări şi aplicări contrare bunei-credințe sau scopului pentru care o astfel de obligația ar fi reglementată (respectiv protejarea bunurilor domeniu public şi recuperarea unor prejudicii aduse acestora) putând da naștere la hotărâri arbitrarii din partea autorității publice locale care are în proprietate bunurile respective“.
 
„Cu alte cuvinte“, au spus judecătorii, „Tribunalul atrage atenţia asupra faptului că dreptul autorității publice locale de reglementare în domeniul circulației pe drumurile publice în componenta sa privind accesul cu autovehicule într-o anumită zonă se limitează la instituirea acelor regimuri de circulație deja reglementare în actul cu putere de lege superioară, respectiv zone rezidențiale şi/sau zone pietonale, pârâta exercitându-și deja în mod corect această competență spre exemplu cu privire la b-dul Tomis (tronsonul din Zona Peninsulară) şi zona de faleză a Municipiului Constanţa de la malul mării unde se află o clădire emblematică de cazinou în stil Art Nouveau denumită Faleza Cazinou“.
 
Această decizie a instanței poate fi atacată în recurs, la Curtea de Apel Constanța.
 
De altfel, nu mai departe de începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel a decis suspendarea regulamentului până la soluționarea definitivă a cererii de anulare.
 
În cauză, se așteaptă ca avocații Consiliului Local Constanța să declare recurs împotriva hotărârii de anulare.
 
Sursa motivare: Sentința Civilă nr. 402/31.03.2023 a Tribunalului Constanța
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Recursul consilierilor locali din Constanța pentru instalarea barierelor în Zona Peninsulară, lipsit de interes, spune Curtea (MINUTA)