Tribunalul Constanța, „urecheat“ de avocații Consiliului Local, pentru suspendarea Regulamentului de acces în Peninsulă

• Consiliul Local Constanța, prin avocații săi din Baroul București și Baroul Constanța, a declarat recurs împotriva deciziei Tribunalului de a suspenda regulamentul până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a acestuia.
• Printre alte motive, avocații Consiliului Local au mai spus: „cu referire la celelalte aspecte reținute de către instanța de fond ca reprezentând dovada pretinsului caz bine justificat, sub un prim aspect, nu este îndeplinită condiția vătămării, reclamanții invocând o serie de împrejurări ipotetice care nu îi privesc pe aceștia, iar, sub un al doilea aspect, motivele invocate de reclamanți nu fac dovada aparenței de nelegalitate a actului normativ“.
• De asemenea, avocații au invocat demonstrația prin reducerea la absurd în legătură cu viața religioasă din Peninsulă, concluzionând că „raportat la conduita pe care normele religioase o impun unui credincios, condiționarea vieții religioase de deplasarea cu autoturismul reprezintă doar un pretext și nu o cauză justificativă, care să aibă un fundament obiectiv“.

 
Avocații Consiliului Local Constanța au declarat recurs în procesul în care judecătorii de la Tribunal au decis ca suspendarea aplicării Regulamentului de acces în Zona Peninsulară a orașului să se aplice până ce se va lua o decizie definitivă în procesul privind anularea acelui regulament.
 
În proces, Consiliul Local Constanța este reprezent de avocatul Constantin Cojocaru, din cadrul Baroului București, și de Daniela Gheorghiu, din Baroul Constanța.
 
În motivele de recurs, puse la dispoziția ZIUA de Constanța de către surse apropiate cazului, avocații CLC au arătat, printre altele, că „de asemenea, contrar motivării instanței de fond, motivele invocate de reclamanți nu sunt de natură să determine efectul suspendării actului normativ, pentru că suspendarea reprezintă o situație de excepție, care se aplică în caz de invocare a unui motiv real de nelegalitate, nu pe baza unor interpretări personale ale reclamanților legate de situații și scenarii ipotetice, care nu au un corespondent în realitatea factuală și nu îi vizează pe reclamanți“.
 
Totodată, avocații CLC au mai spus că „în mod nelegal instanța de fond a reținut că în documentația aferentă adoptării hotărârii contestate trebuie să se regăsească avizul poliției rutiere, în condițiile în care acest aviz se eliberează ulterior adoptării hotărârii de către organul deliberativ“.
 
Au mai arătat avocații Consiliului Local în motivele de recurs: „cu referire la celelalte aspecte reținute de către instanța de fond ca reprezentând dovada pretinsului caz bine justificat, sub un prim aspect, nu este îndeplinită condiția vătămării, reclamanții invocând o serie de împrejurări ipotetice care nu îi privesc pe aceștia, iar, sub un al doilea aspect, motivele invocate de reclamanți nu fac dovada aparenței de nelegalitate a actului normativ“.
 
„Considerentele reținute de instanța de fond sunt pur subiective“
 
În plus, „elementele indicate de către instanța de fond că ar fi fost necesar să se regăsească în studiul de impact și care vizează modalitatea de descriere și analiză a situației de fapt nu pot reprezenta aspecte de nelegalitate, ci reprezintă simple aprecieri subiective, ce exced competenței insanței de judecată“.
 

Avocații au mai spus că „instanța de fond enumeră o serie de împrejurări despre care consideră că ar fi fost necesar să se regăsească în studiul de impact, fără însă ca această enumerare să fie însoțită de o argumentație care să justifice în ce mod aceste date ar fi schimbat sau modificat concluziile studiului de impact“.
 
„Mai mult, considerentele reținute de instanța de fond sunt pur subiective, creând o ipoteză contrară unei logici firești: studiul de impact nu înlocuiește nici actul, nici scopul și nici efectele actului, studiul de impact nu trebuie să aibă la bază interogarea tuturor locuitorilor, studiul de impact nu poate fi analizat în sensul că este nelegal pentru că nu prevede un element de studiu (exemplu, câte autovehicule sunt în Peninsulă), pentru că ajungi în situația în care chiar dacă studiul ar menționa câte autovehicule sunt în peninsulă (element oricum aleatoriu), poți să îi reproșezi că nu îți menționează alte aspecte, de exemplu, câte persoane se deplasează duminică la slubă la biserica x“, este de părere Consiliul Local Constanța, prin avocații săi.
 
Demonstrație prin reducerea la absurd, pentru viața religioasă
 
Totodată, avocații Consiliului Local Constanța au invocat și demonstrația prin reducere la absurd, în legătură cu viața și conduita religioasă din Zona Peninsulară și la impactul asupra acesteia al regulamentului, ajungând la concluzia că „raportat la conduita pe care normele religioase o impun unui credincios, condiționarea vieții religioase de deplasarea cu autoturismul reprezintă doar un pretext și nu o cauză justificativă, care să aibă un fundament obiectiv“.
 
Una peste alta, dosarul privind recursul Consiliului Local Constanța împotriva deciziei Tribunalului de a suspenda aplicarea regulamentului până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a acestuia urmează să ajungă la Curtea de Apel Constanța.

 
Totodată, următorul termen în ce privește discuțiile despre anularea regulamentului a fost fixat la Tribunalul Constanța pe data de 2 februarie 2023.
 
În întreg acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel, dacă vor fi admise motivele de recurs invocate de Consiliul Local Constanța prin avocații săi din București și Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Tribunalul, despre Regulamentul pentru Peninsula Constanța – „Îndoieli cu privire la legalitatea studiului de impact efectuat“ (MOTIVARE)