Un constănțean i-ar fi făcut plângere penală lui Klaus Iohannis! Este vizat sistemul de apărare Patriot oferit Ucrainei. Se cer daune imense

Nicolae Mavrodin a făcut o postare pe o rețea de socializare, în care a atașat niște poze ale unei plângeri pe care a formulat-o împotriva președintelui României, Klaus Iohannis.

Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că România a oferit Ucrainei sistemul de apărare antiaeriană Patriot. Mai mult, Nicolae Mavrodin îl acuză pe Klaus Iohannis că și-ar fi încălcat jurământul depus față de țară. La final, a precizat că se constituie parte civilă, cu daune morale de 10 milioane de euro.
 

 
Mavrodin a mai postat o poză, pentru a face dovada înregistrării plângerii la Parchet.
 

 
Cum poate fi pus sub acuzare Președintele României
 
Potrivit Constituției României, revizuită în 2003, articolul 95 și articolul 96 reglementează punerea sub acuzare și suspendarea Președintelui României.

 
„ARTICOLUL 95

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
 
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
 
 

ARTICOLUL 96

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
 
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
 
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”
 
Despre Nicolae Mavrodin
 
Nicolae Mavrodin apărea în atenția presei constănțene, în urmă cu aproape un deceniu, ca preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Haiducilor, dar şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret.
Tribunalul Constanţa l-a condamnat în 2016 la şapte ani de închisoare pe Nicolae Mavrodin, după ce a fost găsit vinovat pentru evaziune fiscală, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/sapte-ani-de-inchisoare-pentru-nicolae-mavrodin-seful-asociatiei-nationale-a-haiducilor-si-al-fundatiei-pentru-tineret-579839.html
 
Nicolae Mavrodin a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, „în perioada 2007 - martie 2012, ar fi procedat la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare cu SC E.S. (Euromarketing Solutions) Ploieşti, atestând în mod nereal că fundaţia ar fi proprietara unui imobil din Bucureşti, ar fi întocmit în fals procesul-verbal din data de 9 decembrie 2009, atestând în mod nereal că ar fi fost ales în calitate de preşedinte al fundaţiei, şi ar fi solicitat notarului public legalizarea unei copii a acestui înscris, deşi cunoştea că acesta cuprinde date nereale, respectiv semnături contrafăcute“.

Mai mult decât atât, spun anchetatorii, Mavrodin ar fi refuzat, în mod nejustificat, să pună la dispoziţia comisarilor Gărzii Financiare Constanţa documentele contabile ale Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi s-ar fi sustras de la efectuarea verificărilor financiar-contabile prin formularea unor declaraţii inexacte cu privire la sediul social al fundaţiei.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Citește și:
Şapte ani de închisoare pentru Nicolae Mavrodin. Cauza a ajuns în apel. Primul termen, pe 2 iunie