Un medic chirurg şi Spitalul Militar Constanţa, obligaţi să despăgubească un pacient. Decizia nu este definitivă

Judecătoria Constanţa a dispus obligarea unui medic chirurg de la Spitalul Militar Constanţa să despăgubească un fost pacient. Decizia instanţei nu este definitivă, ea fiind atacată la Curtea de Apel Constanţa. 
 
Potrivit datelor oficiale, în cererea de chemare în judecată, pacientul a solicitat obligarea atât a medicului, cât şi a Spitalului Militar Constanţa, la „repararea prejudiciului cauzat de săvârşirea unui act medical viciat, prin plata sumelor de 10.000 lei (cu titlu de daune materiale) şi suma de 50.000 euro (cu titlu de daune morale), cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată“.
 
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că la data (…) 2014 a solicitat serviciile de specialitate ale medicului primar chirurg (…) din cadrul Spitalului Militar de Urgenţă Constanţa pentru rezolvarea unei urgenţe medicale.
 
În urma diagnosticării reclamantei cu apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată în flancul drept şi fosa iliacă dreapta, pacientului i-a fost efectuată o intervenţie chirurgicală, urmată de externarea acestuia, la data de (…) 2014.
 
Pacientul a mai arătat că „în condiţiile în care au fost respectate recomandările medicale pentru perioada postoperatorie, evoluţia nu a fost una favorabilă astfel că la data de (…) 2015 ca urmare a unei examinări de specialitate s-a constatat că este necesară excizia traiectului fistulos determinat de un conglomerat de fire vechi de sutură, precum şi excizia unei zone de abces parietal“. În continuare, reclamantul a apreciat că „situaţia expusă este consecinţa unei culpe medicale“.
 
„Cheltuielile efectuate pentru revenirea la starea normală de sănătate normală reprezintă contravaloarea investigaţiilor medicale care au urmat intervenţiei chirurgicale din iulie 2014, a medicaţiei administrate până la vindecare, deplasări la controlul periodic, alimentaţia specială recomandată încă de la finalizarea primei investigaţii chirurgicale. În privinţa daunelor morale arată că acestea constau în restricţiile impuse vieţii sociale a reclamantei pentru o perioadă de circa un an şi jumătate cărora li se adaugă suferinţele fizice, stresul permanent şi imposibilitatea desfăşurării activităţii comerciale individuale din cadrul (…), activitate ce reprezintă unica sursă de venit a familiei“, se mai arată în motivarea cererii.
 
Aproape de jumătatea lunii iulie 2016, medicul chirurg a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi obligarea reclamantului (pacientul) la plata cheltuielilor de judecată.
 

Medicul chirurg a mai arătat că „având în vedere diagnosticul reclamantului, viaţa acestuia a fost pusă în pericol şi că totul depindea de rapiditatea cu care se intervenea chirurgical, această din urmă intervenţie fiind o reuşită iar pacientul nu s-a prezentat la spital pentru eventuale complicaţii postoperatorii“.
 
„În cererea de chemare în judecată se vorbeşte de pretinse complicaţii apărute după un an şi trei luni în opinia pârâtului neexistând niciun raport de cauzalitate între intervenţia chirurgicală şi consecinţele tardive. În cazul în care ar exista o asemenea legătură, aceasta se încadrează în prev. art. 654 din Legea 95/2006, posibilele complicaţii fiind acceptate de reclamantă odată cu semnarea acordului pentru intervenţia chirurgicală, de asemenea din probele administrate rezultă că reclamanta nu a revenit la Spitalul Militar pentru a aduce la cunoştinţă eventualele complicaţii, ci a preferat să apeleze la anumită clinică particulară la data de (…).2015 pentru o intervenţie nereuşită, dovadă fiind faptul că la data de (…).2015 a apelat la o altă clinică pentru o altă intervenţie. (…) Un granulom de fir nu reprezintă un pericol foarte mare pentru sănătatea unei persoane, aceasta se poate rezolva fără a apela la clinici particulare cu prestigiu îndoielnic. (…) Există mai mult suspiciunea de intenţie de îmbogăţire fără just temei reportat la situaţia materială precară a reclamantului (dovadă fiind admiterea cererii de ajutor public judiciar) şi de o posibilă premeditare în sensul ca a apelat la alte clinici în loc să revină la Spitalul Militar“, se mai arată în apărarea medicului.
 
Instanţa a constatat că la data de (…) 2015, reclamantul din această cauză s-a prezentat la unitatea medicală (…), ca urmare a acuzării unor dureri la nivelul fosei iliace dreapta, unde s-a constatat că locul unde fusese operată în (…) 2014 prezenta o mică formaţiune inflamatorie prin care se exterioriza un conţinut purulent minim, motive pentru care s-a stabilit diagnosticul de granulom de fir şi s-a practicat excizia corpului străin care era reprezentat de un fir de sutură neresorbabil, acesta fiind extras din locul cicatricii post-apendicectomie, toate aceste aspecte reies din adresa nr. (…)2018 a unităţii medicale mai sus indicate şi din copia fişei de examinare întocmită de aceasta ca urmare a internării reclamantului.
 
Magistraţii mai arată că la data de (…) 2015, reclamantul a fost supus din nou unei intervenţii medicale, la clinica (…) unde i s-a stabilit din nou diagnosticul granulom de fir şi s-a efectuat extracţia unui fir de sutură vechi din acelaşi loc al operaţiei, aspecte ce reies din fişa de examinare.
 
La data de (…) 2015, reclamantul a apelat la serviciile medicale prestate de către dispensarul (…), unde a efectuat un examen ecografic abdominal în urma căruia s-a constatat la nivelul plăgii postoperatorii de pe linia mediană abdominală, o mică formaţiune transonică cu un diametru de 10 mm, reprezentând în fapt o suspiciune de abces pentru care reclamantului i s-a recomandat un consult chirurgical.

 
La data de (…) 2015 reclamantul s-a prezentat la clinica (…) unde a fost internat pe perioada (…), ca urmare a unei intervenţii chirurgicale în urma căreia s-a efectuat o excizie a traiectului fistulos şi a unei zone de abces parietal ca urmare a unei peritonite apendiculare, aceste aspecte rezultând din conţinutul adresei comunicată instanţei de către (…).
 
Instanţa a constatat că „întrucât omul este o fiinţă sensibilă la stimuli dureroşi, durerile fizice sunt însoţite, de regulă, de suferinţe psihice. Victima conştientizează durerea şi leziunea fizică, precum şi consecinţele acesteia - compasiunea sau dezgustul celor din jur, eventualele modificări ale condiţiilor obişnuite de viaţa, ale statutului profesional, diminuarea posibilităţilor de afirmare şi manifestare în colectivitate. Durerile fizice şi intervenţiile medicale pentru înlăturarea consecinţelor lor generează, de asemenea, suferinţe psihice. Toate aceste împrejurări au rezonanţă negativă în plan psihic şi afectiv“.
 
„Durerile fizice şi psihice constituie cele mai frecvente, mai obişnuite şi mai fireşti, dar în acelaşi timp şi cele mai grave dintre urmările negative ale atingerilor corporale. Ceea ce se indemnizează este durerea fizică, adică experienţa senzorială dezagreabilă şi suferinţele psihice consecutive unui traumatism, manifestate prin depresii, stări de angoasă, tristeţe, teamă. Indemnizarea suferinţelor fizice şi psihice este tratată sub apelativul pretium doloris. Orice fenomen fizic dureros este perceput prin intermediul sistemului nervos, astfel că, în mod obiectiv, durerea fizică este însoţită de suferinţe psihice. Prejudiciul constând în dureri fizice şi psihice se diferenţiază de prejudiciul estetic, fiind mai cuprinzător.
 
În ce priveşte cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc şi nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. Ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat“, se mai arată în motivarea Judecătoriei Constanţa.
 
Nu în ultimul rând, instanţa, în aprecierea stabilirii unei compensaţii băneşti pentru prejudiciul moral, a trebuit să ţină cont şi de criteriul echităţii, astfel încât suma să nu se transforme în amenzi excesive pentru persoanele răspunzătoare şi nici în venituri nejustificate pentru victime.
 
În acest context, instanţa a constatat că pacientul a solicitat obligarea atât a medicului, cât şi a Spitalului Militar Constanţa, la plata sumei de 50.000 euro, în raport cu care magistraţii au consideră cuantumul sumei exagerat în raport cu prejudiciul moral încercat de către reclamant.
 
Astfel, Judecătoria Constanţa a acordat cu titlu de prejudiciu moral către pacient suma de 500 euro în echivalent lei la momentul plăţii.
 
„Pentru toate aceste considerente, instanţa constată faptul că între prejudiciul încercat de către reclamantă şi fapta ilicită există legătură de cauzalitate, motiv pentru care va constata că cererea reclamantei este întemeiată numai în parte, având în vedere cuantumul de 1593 lei reprezentând prejudiciul material încercat de către reclamantă şi cuantumul de 500 euro reprezentând prejudiciul moral suferit de către reclamantă cu privire la care instanţa a considerat cererea acestei părţi ca fiind întemeiată“, conform minutei judecătoreşti.
 
Sursa text: rolii.ro
 
Decizia Judecătoriei Constanţa nu este definitivă, ea fiind contestată la Curtea de Apel Constanţa.