Un militar profesionist, eliminat din sistem pentru că era prea gras! Primul termen în recurs, la finele anului 2020

Judecătorii din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au stabilit primul termen în dosarul în care un militar profesionist a fost dat afară pentru că era prea gras. Cauza se va afla pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă pe data de 27 noiembrie 2020. Oricare va fi decizia Înaltei Curţi, aceasta va fi definitivă.
 

Povestea oficială

 
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, reclamantul Lucian M. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Unitatea Militară, solicitând anularea Deciziei medicale nr. (…) comunicată în data de (…), urmând să se stabilească faptul că este apt pentru îndeplinirea serviciului militar, păstrându-se concluziile Deciziei medicale nr. (…) emisă de SMU Galati.
 
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că „este angajat în calitate de S.G.P. în cadrul UM (…) Bârlad. În cadrul evaluării capacităţii de muncă de către Comisia de Expertiză medico-militară - de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă şi în baza unui Raport de expertiza medico-militară s-a emis Decizia medicală nr. (…). Prin acest act al Comisiei de expertiză medico-militară s-a stabilit că are o incapacitate adaptiva şi deficienţă funcţională de 40% fiind declarat apt limitat în timp de pace şi război cu indicaţia de revizuire peste 12 luni. Aşa cum a rezultat din actele medicale, s-a stabilit ca este supraponderal, cu o obezitate grad 1, prezintă o tensiune arterială de risc mediu şi varice hidrostatice. Pentru aceste varice chiar s-a stabilit ca urmează să fie operat în cel mai scurt timp, urmând ca sub control medical să obţină şi scăderea în greutate“, conform rolii.ro.
 
„Aceste diagnostice sunt înscrise în biletul de ieşire din spital bilet ce cuprinde atât investigaţiile, cât şi epicriza. Niciuna din acele probleme reţinute nu l-ar fi făcut inapt pentru serviciul militar şi nu înţelege din ce motiv Comisia centrală de expertiză medico-militară, analizând documentele, a stabilit o deficienţă funcţională şi incapacitate adaptivă de 60%, încadrându-l în gradul III de invaliditate.
 
Analizând diagnosticul clinic şi funcţional înscris în decizia medicală contestată, se poate constata că el diferă de diagnosticul stabilit de Comisia de Expertiză din (…). Apreciază că nu există niciun motiv pentru care s-a schimbat atât diagnosticul, cat şi gradul de invaliditate în condiţiile în care niciuna din problemele reţinute nu ar fi îndreptăţit la o asemenea încadrare. Chiar la externarea din Spitalul Militar Bucureşti, medicul (…) i-a spus că este apt limitat, aşa cum a scris şi pe biletul de externare şi tocmai din acest motiv nu înţelege cum s-a putut ajunge la diagnosticul de cardiopatie în condiţiile în care toate investigaţiile medicale au reţinut o hipertensiune arterială oscilantă“, potrivit sursei mai sus citate.
 
„În baza Hotărârii 56 din 25 ianuarie 2012 decizia Comisiei medico-militare (…) urma a fi supusă în condiţiile art. 1 alin. 2 avizării. În situaţia sa, Decizia Medicală (…) nu a fost avizată, Comisa Centrala de Expertiză solicitând reexaminarea medicală. La stabilirea capacităţii de muncă şi a diagnosticului, funcţional apreciază ca nu s-a avut în vedere posibilitatea de control şi remediere: a problemelor sesizate, reţinându-se gradul III de invaliditate echivalent cu pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, acest statut fiind compatibil totuşi cu prestarea unei activităţi profesionale cu program redus şi în condiţii adecvate de solicitare. Apreciază că încadrarea sa în afecţiuni ale aparatului cardio-vascular (…) corespunzătoare gradului III de invaliditate nu este corectă, nesuferind de boala respectivă. În cazul hipertensiunii arteriale esenţiale, în limitele indicate chiar de ei, incapacitatea adaptivă este de la 0 la 59% neîncadrându-se în grad de invaliditate“, conform rolii.ro.
 
În replică, pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Unitatea Militară (…) au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii, din următoarele considerente:
„Prin Decizia medicală nr. (…), reclamantul a fost clasat „apt limitat în timp de pace şi război de către Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă, cu următorul diagnostic: „obezitate medie (…); discopatie vertebrală (pensarea spaţiului L5 -SI); steatoză hepatică; insuficienţă venoasă cronică clasa IV CEAP; hipertensiune arterială esenţială oscilantă“. În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 decizia menţionată trebuia avizată de Comisia centrală de expertiză medico-militară care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Având în vedere diagnosticul de insuficienţă venoasă cronică, clasa IV CEAP prezent în Decizia medicală nr. (…), emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti" Galaţi şi ţinând cont de încadrarea necorespunzătoare în prevederile baremului medical aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, Comisia centrală de expertiză medico-militară nu a avizat decizia medicală nr. (…) şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin 1 lit. c) şi alin. 2 din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul nr. M. (…), a convocat militarul pentru a fi reexpertizat“, conform rolii.ro.
 

„În urma internării în Spitalul Militar Central Bucureşti, Secţia Cardiologie 2, diagnosticul înscris pe fişa de spitalizare de zi nr. (…) din (…) 2017 şi pe raportul de expertiză medico-militară nr. (…) din (…) este de „varice hidrostatice membre pelvine CEAP IV; hipertensiune arterială grad I grup de risc mediu; cardiopatie hipertensivă; obezitate exogenă gr.I. Conform capitolului dedicat afecţiunilor aparatului cardiovascular din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, pacientul cu insuficienţă venoasă cronică în stadiul CEAP C4-C5 va fi clasat ca „Inapt cu scoatere din evidenţă“ şi gradul III de invaliditate. Prin urmare, Comisia centrală de expertiză medico-militară a emis în mod corect Decizia medicală nr. A 7961/2 din 29.08.2017 prin care a stabilit că pacientul este „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă“, deficienţa funcţională şi incapacitatea adaptivă (IA. %) - medie 60%, fiind încadrat în gradul III de invaliditate, cu termen de revizuire august 2018“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
 
„Precizează că atât clasarea ca „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă“, cât şi încadrarea în gradul III de invaliditate s-au făcut având în vedere diagnosticul stabilit, precum şi Criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012. Prin urmare, apreciază că nu pot fi primite susţinerile reclamantului potrivit cărora încadrarea sa în gradul III de invaliditate nu ar fi corectă, afecţiunea care a determinat încadrarea în acest grad de invaliditate nefiind hipertensiunea arterială esenţială aşa cum afirmă reclamantul“, se mai arată pe rolii.ro.
 
Deliberând potrivit art.248 c.p.c cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Unităţii Militare (…) Bârlad, Curtea o va admite reţinând următoarele: reclamantul solicită anularea Deciziei medicale nr. A 7961/2 din 29.08.2017 act administrativ emis de Ministerul Apărării Naţionale - Comisia centrală de expertiză medico-militară, acesta fiind singurul care răspunde de legalitatea actului administrativ menţionat, pârâtul Unitatea Militară (…) Bârlad, neavând calitate procesual pasivă în cauză.
 
Pentru aceste considerente, Curtea va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Unitatea Militară Bârlad cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Unitatea Militară Bârlad ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
 
Pe fond, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de susţinerile părţilor şi de dispoziţiile legale incidente, Curtea constată următoarele:

Reclamantul este angajat în calitate de S.G.P. în cadrul UM (…) Bârlad. În cadrul evaluării capacităţii de munca de către Comisia de Expertiza medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă Galaţi şi în baza unui Raport de expertiza medico-militara, s-a emis Decizia medicală nr. (…). Prin această decizie a Comisiei de expertiză medico-militară s-a stabilit ca reclamantul are o incapacitate adaptivă şi deficienţă funcţională de 40% cu următorul diagnostic: „obezitate medie (I.M.C. 37,5 Kg/m2); discopatie vertebrală (pensarea spaţiului L5 -SI); steatoză hepatică; insuficienţă venoasă cronică clasa IV CEAP; hipertensiune arterială esenţială oscilantă“.
 
Totodată, reclamantul a fost declarat apt limitat în timp de pace şi război, cu indicaţia de revizuire peste 12 luni. Reclamantul nu a contestat diagnosticul stabilit de Comisia de Expertiza medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă Galaţi, dimpotrivă, atât prin precizările făcute oral în şedinţa din 16.04.2018 cât şi prin petitul acţiunii a arătat că îşi însuşeşte concluziile Deciziei medicale nr. A 568/10 din 11.07.2017 emisă de SMU Galaţi, astfel că proba cu expertiza medicală solicitată în cauză era inutilă, fiind respinsă de instanţă.
 
În conformitate cu dispoziţiile art. 1, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, decizia medicala nr. A 568/10 din 11.07.2017 trebuia avizată de Comisia centrală de expertiză medico-militară care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
 
Având în vedere diagnosticul de insuficienţă venoasă cronică, clasa IV CEAP prezent în Decizia medicală nr. A 568/10 din 11.07.2017 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă şi ţinând cont de încadrarea necorespunzătoare în prevederile baremului medical aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, Comisia centrală de expertiză medico-militară în mod just nu a avizat decizia medicală nr. A 568/10 din 11.07.2017 şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin 1 lit. c) şi alin. 2 din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul nr. M. (…)/8966/2016, a convocat militarul pentru a fi reexpertizat.
 
În urma internării în Spitalul Militar Central Bucureşti, Secţia Cardiologie 2, diagnosticul înscris pe fişa de spitalizare de zi nr. (…) din 22.08.2017 şi pe raportul de expertiză medico-militară nr. 355/RU A 935 din 22.08.217 este de „varice hidrostatice membre pelvine CEAP IV; hipertensiune arterială grad I grup de risc mediu; cardiopatie hipertensivă; obezitate exogenă gr.I.
 
Analizând doar diagnosticul stabilit prin Decizia medicală nr. A 568/10 din 11.07.2017, necontestată respectiv „insuficienţă venoasă cronică clasa IV CEAP”, diagnostic confirmat şi la Spitalul Militar Central Bucureşti, Curtea constată că, potrivit capitolului dedicat afecţiunilor aparatului cardiovascular Insuficienţă Venoasă Cronică din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, pacientul cu insuficienţă venoasă cronică în stadiul CEAP C4-C5 va fi clasat ca I__ (Inapt cu scoatere din evidenţă) şi va beneficia de gradul III de invaliditate.
 
Prin urmare, doar în raport de acest diagnostic, fără a se avea în vedere şi celelalte stabilite de Spitalul Militar Central Bucureşti, rezultă: Comisia centrală de expertiză medico-militară a emis în mod corect Decizia medicală nr. A 7961/2 din 29.08.2017 prin care a stabilit că pacientul este „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă“, deficienţa funcţională şi incapacitatea adaptivă (IA. %) - medie 60%, fiind încadrat în gradul III de invaliditate, cu termen de revizuire august 2018.
 
În atare condiţii, atât clasarea ca „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă“, cât şi încadrarea în gradul III de invaliditate s-au făcut având în vedere diagnosticul stabilit, precum şi Criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012.
 
În consecinţă, nu pot fi primite susţinerile reclamantului potrivit cărora încadrarea sa în gradul III de invaliditate nu ar fi corectă, afecţiunea care a determinat încadrarea în acest grad de invaliditate nefiind hipertensiunea arterială esenţială aşa cum afirmă reclamantul, ci „insuficienţă venoasă cronică clasa IV CEAP”, diagnostic stabilit şi de Comisia de Expertiză medico-militară - de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă Galaţi.
 
Nu are nicio relevanţă faptul că la externarea din Spitalul Militar Bucureşti, medicul (…) i-a spus ca este apt limitat, aşa cum a scris şi pe biletul de externare, acest fapt fiind în concordanţă cu incapacitate adaptivă de 60% constatată. Dat fiind specificul funcţiei pe care o exercită, criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabilesc aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sunt diferite, reglementate de o normă specială faţă de criteriile aplicate celorlalţi funcţionari publici.
 
În cauză, în raport de diagnosticul stabilit de Comisia de Expertiza medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgenţă Galaţi, aceasta a aplicat greşit normele de drept când a considerat că în raport de diagnosticul de insuficienţă venoasă cronică clasa IV CEAP” reclamantul ar fi „apt limitat în timp de pace şi război, deşi, potrivit dispoziţiilor de drept menţionate anterior din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, trebuia să constate gradul III de invaliditate şi că acesta este inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă, aşa cum în mod legal şi temeinic s-a procedat prin emiterea Deciziei medicale nr. A 7961/2 din 29.08.2017de Ministerul Apărării Naţionale - Comisia centrală de expertiză medico-militară.
 
Faţa de situaţia de fapt reţinută, având în vedere că nu există elemente de nelegalitate ale actului administrativ contestat, văzând în drept şi dispoziţiile art. 18 din Legea 554/2004 curtea a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamant, ca nefondată.
 
Sursa text: rolii.ro
 
Citeşte şi:
 
Mii de mesaje în cazul militarului profesionist care a fost dat afară pentru că era gras „Sunt şi generali cu asemenea probleme, dar niciunul nu a fost trimis acasă!“

 
Avem motivarea judecătorilor Totul despre cazul militarului profesionist care a fost dat afară pentru că era prea gras!

 
Se întâmplă în Armata Română Un militar profesionist a fost dat afară pentru că era prea gras!