Un profesor constănţean, la judecată cu un părinte pentru daune morale. Ce a decis instanţa
Un profesor constănţean, la judecată cu un părinte pentru daune morale. Ce a decis instanţa
26 Sep, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
6891
Marime text
Un cadru didactic din Constanţa a dat în judecată părintele care o reclamase la conducerea şcolii şi i-a cerut daune morale de 10.000 de lei. Profesoara a cerut ca părintele să fie obligat la prezentarea de scuze publice, dar şi ca hotărârea prin care i se va da dreptate să fie redată în şedinţa de consiliu profesional al şcolii din care face parte.
Conflictul profesor – părinte a izbucnit după ce acesta din urmă, în calitate de tată al unui băieţel ce urma cursurile predate de respectivul cadru didactic la şcoala constănţeană, a depus o reclamaţie la conducerea şcolii „cu rolul de a o discredita şi defăima pe reclamantă (nr., profesoară)“, în opinia acesteia, conform datelor indexate de www.rolii.ro.
Profesoarei i s-a adus la cunoştinţă că, urmare acestei reclamaţii a părintelui, ce avea ca obiect „nemulţumirea părinţilor relativ la comportamentul reclamantei manifestat faţă de elevii clasei (...)“ - conform sursei citate anterior -, a fost convocată de către comisia de cercetare disciplinară.
Legat de reclamaţia formulată de părintele în cauză, trebuie menţionat că profesoara a precizat de la bun început faptul că micuţul „nu a fost vreodată agresat fizic sau verbal, exclus de la ora de curs sau supus vreunui tratament abuziv din partea reclamantei (n.r. - profesoarei), astfel că afirmaţiile părintelui acestuia prin folosirea termenilor precum «umilire», «ameninţare»,«marcat emoţional», «teamă» nu îşi găsesc un fundament real şi sunt în contradicţie vădită cu rezultatele elevului“.
Prin urmare, cadrul didactic a susţinut că reclamaţia părintelui a fost rău-intenţionată şi că la baza acesteia s-ar fi aflat „sfidarea pe care acesta o arată faţă de sistemul de învăţământ (...)“ şi a mai argumentat că părintele nu ar fi avut acordul celorlalţi părinţi când a făcut referirea în plângerea sa la toţi copiii grupei.
Pe de altă parte, părintele dat în judecată a susţinut pe parcursul procesului faptul că reclamaţia depusă împotriva cadrului didactic a fost justificată „în măsura în care a constatat că fiul său era speriat şi timorat de comportamentul reclamantei“, conform celor consemnate pe www.rolii.ro.
Astfel, conflictul propriu-zis profesor – părinte pare să fi fost unul mai vechi, după cum a reieşit din actele depuse la dosarul cauzei, iar reclamaţia părintelui a dus, ulterior, la deschiderea acţiunii în instanţă de către profesoară.
În urma analizării actelor depuse pe parcursul procesului, dar şi după interogarea părţilor şi audierea martorilor, judecătorii constănţeni au respins însă acţiunea profesoarei.
Două instanţe, cea de fond – Judecătoria Constanţa, dar şi cea de apel – Tribunalul Constanţa, au decis că pârâtul, „în calitate de părinte, a exercitat un drept conferit de dispoziţiile din Regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ, prezentând atitudinea manifestată de reclamantă faţă de copilul său, nefiind aduse critici cu privire la pregătirea profesională a reclamantei“.
Astfel, acţiunea prin care cadrul didactic solicita despăgubiri de 10.000 de lei de la părintele în cauză a fost respinsă, fiind considerată nefondată, întrucât părintele nu ar fi urmărit să o denigreze pe profesoară, ci doar să facă uz de un drept legitim conferit de unitatea de învăţământ.
Conflictul profesor – părinte a izbucnit după ce acesta din urmă, în calitate de tată al unui băieţel ce urma cursurile predate de respectivul cadru didactic la şcoala constănţeană, a depus o reclamaţie la conducerea şcolii „cu rolul de a o discredita şi defăima pe reclamantă (nr., profesoară)“, în opinia acesteia, conform datelor indexate de www.rolii.ro.
Profesoarei i s-a adus la cunoştinţă că, urmare acestei reclamaţii a părintelui, ce avea ca obiect „nemulţumirea părinţilor relativ la comportamentul reclamantei manifestat faţă de elevii clasei (...)“ - conform sursei citate anterior -, a fost convocată de către comisia de cercetare disciplinară.
Legat de reclamaţia formulată de părintele în cauză, trebuie menţionat că profesoara a precizat de la bun început faptul că micuţul „nu a fost vreodată agresat fizic sau verbal, exclus de la ora de curs sau supus vreunui tratament abuziv din partea reclamantei (n.r. - profesoarei), astfel că afirmaţiile părintelui acestuia prin folosirea termenilor precum «umilire», «ameninţare»,«marcat emoţional», «teamă» nu îşi găsesc un fundament real şi sunt în contradicţie vădită cu rezultatele elevului“.
Prin urmare, cadrul didactic a susţinut că reclamaţia părintelui a fost rău-intenţionată şi că la baza acesteia s-ar fi aflat „sfidarea pe care acesta o arată faţă de sistemul de învăţământ (...)“ şi a mai argumentat că părintele nu ar fi avut acordul celorlalţi părinţi când a făcut referirea în plângerea sa la toţi copiii grupei.
Pe de altă parte, părintele dat în judecată a susţinut pe parcursul procesului faptul că reclamaţia depusă împotriva cadrului didactic a fost justificată „în măsura în care a constatat că fiul său era speriat şi timorat de comportamentul reclamantei“, conform celor consemnate pe www.rolii.ro.
Astfel, conflictul propriu-zis profesor – părinte pare să fi fost unul mai vechi, după cum a reieşit din actele depuse la dosarul cauzei, iar reclamaţia părintelui a dus, ulterior, la deschiderea acţiunii în instanţă de către profesoară.
În urma analizării actelor depuse pe parcursul procesului, dar şi după interogarea părţilor şi audierea martorilor, judecătorii constănţeni au respins însă acţiunea profesoarei.
Două instanţe, cea de fond – Judecătoria Constanţa, dar şi cea de apel – Tribunalul Constanţa, au decis că pârâtul, „în calitate de părinte, a exercitat un drept conferit de dispoziţiile din Regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ, prezentând atitudinea manifestată de reclamantă faţă de copilul său, nefiind aduse critici cu privire la pregătirea profesională a reclamantei“.
Astfel, acţiunea prin care cadrul didactic solicita despăgubiri de 10.000 de lei de la părintele în cauză a fost respinsă, fiind considerată nefondată, întrucât părintele nu ar fi urmărit să o denigreze pe profesoară, ci doar să facă uz de un drept legitim conferit de unitatea de învăţământ.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii