Vera Hotels SRL deținută de un libanez contestă la Curtea de Apel Constanța decizia prin care trebuie să dea bani unui fost angajat

 
Vera Hotels SRL controlată de cetățeanul libanez Merched El Khawaja a depus o contestație la Curtea de Apel Constanța prin care speră să întoarcă decizia nefavorabilă în primă instanță, ce prevede acordarea drepturilor bănești către fostul angajat Maioru Marin.
 
Dosarul a fost înregistrat pe 3 ianuarie 2025 cu indicativul 1/36/2025. Momentan, se așteaptă comunicarea termenului de judecată. 
 
Ce s-a întâmplat la Tribunalul Constanța
 
Maioru Marin a reclamat societatea Vera Hotels SRL pentru neacordarea unor drepturi salariale, iar Tribunalul Constanța a deschis dosarul 3445/118/2022 pe fond. 
 
După mai multe termene în care verdictul a fost amânat, magistrații au decis pe 7 februarie 2024 că Vera Hotels SRL trebuie să-i plătească lui Maioru Marin drepturile salariale aferente perioadei ianuarie 2020 – mai 2020 şi iulie 2020, mai puţin sumele virate către organul fiscal în temeiul adresei de înfiinţare a popririi nr. 4132014/30.01.2020, după cum se arată în minuta judecătorească.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: 37LM. Dosar nr. 3445/118/2022 HOT. Admite în parte cererea, astfel cum a fost modificată. Obligă pârâta: - la plata către reclamant a drepturilor salariale aferente perioadei ianuarie 2020 – mai 2020 şi iulie 2020, mai puţin sumele virate către organul fiscal în temeiul adresei de înfiinţare a popririi nr. 4132014/30.01.2020. - la plata către reclamant a contravalorii orelor suplimentare săptămânale pentru perioada 12.04.2016-26.07.2020, respectiv a sporului de 75%, şi a muncii de noapte, pentru perioada 12.04.2016-26.07.2020, respectiv a sporului de 25%. - la plata către reclamant a indemnizaţiei de concediu pentru concediul neefectuat aferent anului 2019. Respinge cererea în rest, ca nefondată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 07.02.2024.
Document: Hotarâre  321/2024  07.02.2024”
 

Apelul respins
 
După decizia nefavorabilă, firma a formulat apel la data de 29 martie 2024, astfel că procesul a ajuns în atenția Curții. 
 
Instanța superioară a decis pe 16 octombrie 2024 că apelul este nefondat.
 
„Solutia pe scurt: 16.10.2024 Decis Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa Curții, azi, 16.10.2024.
Document: Hotarâre  249/2024  16.10.2024”
 

Detaliile litigiului
 
După cum se arată pe rejust, Maioru Marin a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea angajatorului Vera Hotels SRL:
-să plătească drepturile salariale pentru perioada aferenta lunilor ianuarie 2020- mai 2020 constituite în statul de plată a drepturilor salariale şi pentru care nu a făcut dovada acordării acestora prin nesemnarea de către reclamant;
-plata orelor suplimentare şi plata orelor de noapte pentru perioada lucrată în baza contractului individual de muncă;
-compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru anul 2018 şi anul 2019 neefectuat până la data încetării raporturilor individuale de muncă (data de 27.07.2020).
 
În motivarea cererii a arătat că a fost salariat la Vera Hotels SRL în baza contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa sub nr. 10/11.04.2016 cu începerea activităţii din data de 12.04.2016 în funcţia de paznic, încheiat pe durata nedeterminată şi am încetat activitatea cu data de 27.07.2020 urmare acordului de voinţa ambelor părţi la cererea mea conform art. 55 litera b) din codul muncii.
 
Având în vedere că la data încetării raportului de muncă angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata drepturilor salariale pentru perioada lucrată ianuarie 2020 - mai 2020, nu a acordat sporul de noapte şi sporul de ore suplimentare pentru programul de lucru în ture cât şi compensarea în bani pentru concediul de odihnă neefectuat în anul 2018 şi anul 2019 conform prevederilor codului muncii, aspectele au fost sesizate inspectoratului teritorial de muncă Constanţa.
 
Astfel, urmare controlului efectuat la angajator s-au confirmat cele sesizate prin răspunsurile comunicate. Mai mult, a rezultat că angajatorul fiind de rea-credinţa nu a îndeplinit măsurile dispuse de către inspectorii de muncă prin actul de control, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional.
 
În continuare a arătat că în perioada în care a fost angajat nu a avut concediu, concediu medical sau vreo zi lipsă de la locul de muncă. A mai arătat că suma pe care a primit-o pe zilele de concediu a fost doar 1000 de lei fără a fi trecut pe ştatul de plată. În ceea ce priveşte poprirea efectuată de ####, a menţionat că deşi angajatorul i-a oprit suma de 488 de lei pe 6 luni, #### are în evidenţă doar 2 luni februarie şi aprilie.
 
Cum s-a apărat pârâta
 
În fapt a arătat pârâta că reclamantul a fost angajatul ei în perioada #########, în urma încheierii contractului de munca nr. 10/11.04.2016, acesta ocupând în cadrul societăţii funcţia de paznic.
 
Raporturile de munca s-au desfăşurat în condiţii bune şi respectând întocmai condiţiile contractuale şi prevederile legale, dl. ###### ##### neavând nicio nemulțumire la adresa colaborării, lucru demonstrat prin simplu fapt ca acesta a fost angajatul pârâtei timp de 4 ani.
 
Ulterior, începând cu luna 01.2020, dată la care au început să existe reţineri salariate în baza adresei de înfiinţare a popririi privind dosarul de executare silită - creditor AJFP Constanţa, reclamantul Maioru Marin nu a înţeles de ce societatea îi reţinea lunar o parte din salariu şi îl vira mai departe către creditor, şi cu toate că i s-a explicat în nenumărate rânduri obligativitatea legală de a reţine aceste sume de bani, dl. ###### ##### a început să aibe o atitudine nepotrivită. Acesta era veşnic nemulţumit şi găsea mereu motiv de discuţii, din manifestarea acestuia la locul de muncă rezultând mereu tensiuni şi chiar uneori certuri.
 
Cu toate că administratorul societăţii împreună cu ceilati angajaţi au încercat să poarte discuţii cu acesta, explicându-i obligaţiile sale financiare fata de creditor, reclamantul nu înţelegea situaţia şi considera în mintea sa că este furat sau nedreptăţit.
 
După mai bine de 4 ani de muncă în cadrul societăţii, perioada în care dl. ###### ##### şi-a primit întocmai şi la timp toate drepturile băneşti cuvenite, pe fondul frustrărilor personale şi neînţelegerilor apărute reclamantul a decis să încheie colaborarea cu societatea, astfel în data de 27.07.2020, contractul de muncă nr. 10/11.04.2022 s-a încheiat prin acordul părţilor.
 
Cu această ocazie reclamantul a semnat doua declaraţii pe proprie răspundere prin care a declarat în mod expres că nu mai are nicio pretenţie financiară trecută/ prezenta sau viitoare faţă de societatea pârâtă toate obligaţiile pecuniare fiind achitate de către aceasta şi ca totodată a primit banii aferenţi concediului de odihnă pentru anul 2020.
 
A menţionat că în momentul semnării celor două declaraţii domnului ###### ##### i s-au remis toate sumele cuvenite, inclusiv cele aferente concediului de odihnă pentru anul 2018 şi 2019, i s-au pus la dispoziţie statele de plată şi i s-a explicat în detaliu cum s-au calculat sumele respective precum şi ce sume s-au virat către creditor.
 
Cu toate că părea că a înţeles şi a fost de acord cu tot ce i s-a adus la cunoştinţa, ulterior, la data de 04.08.2020 dl. ###### ##### a adresat o plângere către Inspectoratul Teritorial De Munca Constanţa, prin care îi sesiza acestei instituţii diversele sale nemulţumiri închipuite.
 
În urma controlului efectuat de către această instituţie la sediul societăţii noastre, s-a emis răspunsul cu nr: ############.08.2022, prin care i se aduc la cunoştinţă aspecte deja cunoscute de către acesta: a încheiat contractul de muncă cu subscrisa la data de 27.07.2020-prin acordul părţilor. Programul de lucru al angajaţilor este de 8 ore şi aceştia lucrează în ture. Zilele de lucru în timpul sărbătorilor legale sau weekend se compensează cu acordarea de alte zile libere. În urma documentelor studiate de către angajaţii ITM la sediul societăţii, s-a constatat faptul că reclamantul ###### ##### nu a efectuat ore suplimentare sau ore de noapte, iar pentru zilele lucrate în timpul sărbătorilor legale a primit alte zile libere.
 
În ceea ce priveşte menţiunile ITM cu privire la faptul că pentru lunile 01.2022- 05.2020 şi luna 07.2020 statele de plată au fost întocmite de către pârâtă, dar acestea sunt nesemnate de către reclamant, precizând că acesta a refuzat să le semneze, cu toate că acesta a încasat toate sumele cuvenite, amânând în mod repetat momentul, invocând diverse scuze. Acesta fiind şi motivul pentru care i-a pus în vedere să semneze cele două declaraţii pe proprie răspundere din data de ##/07/2020 menţionate mai sus.
 
În ceea ce priveşte solicitarea instanţei de judecată de a depune dovada acordării concediului de odihnă pentru perioada ######### a anexat prezentei documente justificative în acest sens.
 
În concluzie, analizând cele expuse prin prezenta, reclamantul are solicitări în ceea ce priveşte pârâta începând cu luna ianuarie 2020, adică începând chiar cu luna în care au fost nevoiţi să reţină din salariu în baza executării silite începute împotriva acestuia.
 
Ce a reținut instanța
 
Pârâta nu a făcut dovada ca reclamantul a încasat drepturile salariale cuvenite pe perioada solicitată, așa cum o obligă şi art.168 alin.1 şi 2 şi art.272 Codul Muncii, care prevede că „sarcina probei în conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depună dovezile în apărarea sa pana la prima zi de înfăţişare”.
 
Prin urmare, întrucât ştatele de plată depuse de pârâtă în probaţiune pentru perioada solicitată nu sunt semnate, iar pârâta nu a făcut dovada achitării drepturilor salariale pretinse, va obliga pârâta la plata către reclamant a drepturilor salariale aferente perioadei ianuarie 2020 – mai 2020 şi iulie 2020, mai puţin sumele virate către organul fiscal în temeiul adresei de înfiinţare a popririi nr. ##########.01.2020.
 
În acest sens, reţine că, potrivit dovezilor depuse de pârâtă (f. 50 - 55) şi contrar susţinerilor reclamantului, aceasta a executat poprirea înfiinţată prin adresa nr. nr. ##########.01.2020, în pentru perioada lucrată de reclamant la pârâtă în anul 2020, fiind virată suma de 3586 lei ( 488 lei în februarie 2020, 488 lei în aprilie 2020, 488 în martie 2020, 400 lei în august 2020 şi 1722 lei în iulie 2020).
 
La dosarul cauzei, prin proba testimonială administrată, s-a făcut dovada prestării muncii suplimentare de către reclamant, precum şi prestarea muncii în timpul nopţii, cu regularitate, martorul ####### ### declarând sub prestare de jurământ că „reclamantul lucra 12/24 tot timpul”, făcea şi ture de noapte, pentru că la trei persoane nu puteau să facă alt program decât 12/24, martorul declarând că ştia acest lucru pentru că era prieten cu reclamantul, fiind angajat la un hotel vecin locului de muncă al reclamantul, ##### Histria, al cărui angajator a confirmat faptul că martorul locuia permanent la hotel Histria (f. 136).
 
Raportat la această declaraţie şi dispoziţiile art. 272 C. muncii, Tribunalul reţine că s-a făcut implicit dovada existentei unei solicitări din partea angajatorului cu privire la prestarea de munca suplimentară şi muncă de noapte de către reclamant, a perioadei în care aceasta trebuia prestată şi a duratei acesteia, şi a acordului reclamantului cu privire la prestarea acestei munci, precum şi a duratei minime a muncii de noapte.
 
Procesul verbal de control al ITM nu face dovada contrară celor declarate de martor, câtă vreme a fost întocmit pe baza documentelor puse la dispoziţie de pârâtă, respectiv, pontaje, iar controlul a avut loc ziua, nu noaptea.
 
Cum nu s-a invocat şi dovedit existenţa unui contract colectiv de muncă, Tribunalul constată incidența disp. art. 123 din C.muncii, urmând a se stabili acordarea sporului pentru orele suplimentare într-un procent de 75% din salariul de baza pentru orele suplimentare prestate.
 
În acest sens, Tribunalul observă că reclamantul nu a solicitat remunerarea orelor suplimentare într-o anumită modalitatea, însă modaliate de remunerare este stabilită de art. 123 C. muncii.
 
În consecinţă, văzând şi precizarea reclamantului referitoare la durata pentru care solicită aceste drepturi şi faptul că pârâta nu a invocat vreo apărare sub aspectul duratei, va obligă pârâta la plata către reclamant a contravalorii orelor suplimentare săptămânale pentru perioada 12.04.2016-26.07.2020, respectiv a sporului de 75%, şi a muncii de noapte, pentru perioada 12.04.2016-26.07.2020, respectiv a sporului de 25%.
 
În ceea ce priveşte concediul de odihnă aferent anilor 2018, 2019, întrucât la data de 27.07.2022 a încetat contractul individual de muncă al reclamantului, iar acesta nu şi-a efectuat concediul legal de odihnă în integralitate până la data încetării, instanţa apreciază că este întemeiată cererea sa de obligare a pârâtei la compensarea în bani a concediului neefectuat pentru anul 2019, iar nu şi pentru anul 2018, întrucât acesta putea fi solicitat doar în termen de 18 luni de la data de 01.01.2019.
 
În sensul acordării indemnizației de concediu, instanţa mai reţine şi cele constate de ITM cu privire la lipsa evidenței cererilor de concediu şi a evidenței zilelor de concediu pentru anul 2019 şi cele anterior reţinute cu privire la lipsa valorii probatorii a declaraţiei – f. 33.
 
Prin urmare, va obliga pârâta la plata către reclamant a indemnizației de concediu pentru concediul neefectuat aferent anului 2019.
 
Despre Vera Hotels SRL
 
Conform termene.ro, platformă consultată duminică, 5 ianuarie 2025, Vera Hotels SRL funcționează din anul 2015, are sediul social în stațiunea Mamaia, județul constanța, în zona restaurantului Tomis, iar obiectul de activitate este „hoteluri și alte facilități de cazare similare”.
 
Merched El Khawaja controlează și administrează firma, iar numele lui mai apare în Betina M SRL, conform termene.ro.
 
Vera Hotels SRL a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri egală cu 1.169.984 lei, un profit egal cu 143.542 lei și cu șase salariați.
 
Investiție pentru un bloc de 11 etaje în Mamaia
 
Reamintim că Vera Hotels SRL și Betina M SRL, firmă fondată de fostul consul onorific libanez Nassar Ghaleb, au obținut pe 22 aprilie 2020 un act de urbanism de la Primăria Constanța, necesar realizării unei investiţii imobiliare în staţiunea Mamaia, zona restaurantului Tomis.
 
Pe data de 22 aprilie, Primăria Constanţa a emis certificatul de urbanism nr. 1580, care constă în următoarele „Extindere corp C1 (rezultat după desființare) cu un imobil 2S+P+11 etaje (etaj 11 format din duplex) cu parcare la subsol, alimentație publică, apart-hotel, locuințe colective, locuri de joacă pentru copii, organizare de șantier“.

Mai precizăm că pe 5 martie 2018, Primăria Constanţa a emis un document important pentru societatea Betina M SRL. Este vorba despre Certificatul de urbanism nr. 649, care constă în „Elaborare Plan Urbanistic de Detaliu - construire hotel - restaurant S+P+M+11-12 etaje şi imobil locuinţe colective s+p+12-13 etaje“. Investiţia imobiliară va fi realizată în zona restaurantului Tomis.

De asemenea, Primăria Municipiului Constanţa a emis, pe data de 12 februarie, şi Certificatul de urbanism nr. 441, eliberat pentru Betina M SRL. Actul are ca obiect „construire hotel-restaurant D+P+12E+13 E retras şi imobil apartamente D+P+12E+13 E retras, reamenajare exterioară“.
 
Sursă text: rejust și Portal Just
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și: