Discursul lui Dean Thompson, cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei

„Domnule preşedinte, distinşi oaspeţi, stimaţi ambasadori, doamnelor şi domnilor,
 
În numele preşedintelui Barack Obama şi al poporului american, vă urez bun venit la Ambasada SUA la Bucureşti. Îmi face plăcere să găzduiesc a doua recepţie organizată cu ocazia Zilei Independenţei la ambasadă, această bucăţică de America din frumoasa dumneavoastră ţară. Doresc să profit de ocazie şi să le mulţumesc sponsorilor noştri generoşi, care au făcut posibile toate aceste lucruri frumoase şi interesante.

Avem multe de sărbătorit anul acesta: 135 de ani de relaţii diplomatice între Statele Unite şi România, 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi 150 de ani de la sfârşitul Războiului Civil din SUA. Fiecare dintre acestea are propria semnificaţie istorică şi ne bucurăm că vă aflaţi alături de noi pentru a le sărbători.

În urmă cu 239 de ani, în 1776, fondatorii ţării noastre au adoptat Declaraţia de Independenţă, creând o naţiune întemeiată pe egalitate şi libertate. În această seară, cinstim această tradiţie a libertăţii americane, de care suntem mândri, şi personalităţile excepţionale pe care aceasta le-a format.

Pentru a ilustra această tradiţie, am ales sintagma „Să triumfe libertatea” drept temă a petrecerii de anul acesta. Această sintagmă din cântecul „America” a fost menţionată de Dr. Martin Luther King Jr. în faimosul său discurs „Am un vis”, în care a cerut egalitate universală. Persoanele ale căror portrete le vedeţi deasupra scenei sunt personificarea libertăţii de care ne-am bucurat noi în SUA, şi pe care am încercat să o răspândim de la fondarea naţiunii noastre.

Deasupra noastră îi vedem pe George Washington, părintele ţării noastre, şi pe Abraham Lincoln, preşedintele care a ţinut naţiunea unită şi a pus capăt sclaviei în urmă cu circa 150 de ani. O vedem pe Amelia Earhart, o renumită aviatoare şi îl vedem pe Mark Twain, un colos al literaturii care a ilustrat într-o manieră destul de plină de umor ipocrizia rasismului. Le vedem pe Elizabeth Cady Stanton şi Susan B. Anthony, care au luptat cu succes pentru obţinerea dreptului de vot pentru femei. Îi vedem pe Frederick Douglas şi Martin Luther King Jr., importanţi lideri ai mişcării pentru drepturi civile din istoria americană.

Nu în ultimul rând, îl vedem pe preşedintele Franklin Delano Roosevelt, care a condus ţara în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi a aplicat importante reforme economice. Vă rog să observaţi faptul că este într-un scaun cu rotile. Anul acesta se împlinesc de asemenea 25 de ani de la adoptarea în SUA a Legii persoanelor cu dizabilităţi, care prevede că niciunui cetăţean nu i se poate împiedica accesul la spaţii publice şi servicii, indiferent de dizabilităţile pe care el sau ea le are. În onoarea acestui eveniment istoric, ni s-a părut potrivit să evidenţiem unul dintre marii noştri preşedinţi care a fost ţintuit într-un fotoliu rulant pe toată durata mandatelor sale de preşedinte, demonstrând că nu forţa trupului, ci tăria caracterului ne dă avânt.

Sunt mândru să reprezint Statele Unite în faţa unui partener şi aliat care îşi demonstrează tăria de caracter depăşind dificila moştenire a comunismului şi creând instituţii care să asigure dezvoltarea valorilor euro-atlantice ale democraţiei, libertăţii şi statului de drept; un partener care abordează direct şi ferm probleme precum corupţia, crima organizată, criminalitatea cibernetică, terorismul la nivel mondial, traficul de persoane şi contrabanda cu droguri; un partener hotărât să furnizeze resursele necesare asigurării securităţii şi apărării noastre comune.


Ca rezultat al parteneriatului nostru, vedem că armata română, invidiată de mulţi alţii din regiune, este un partener strategic esenţial al Statelor Unite; vedem instituţii româneşti de aplicare a legii dedicate colaborării cu noi în lupta împotriva terorismului mondial şi criminalităţii organizate. Instituţiile judiciare şi de stat de drept fac eforturi să asigure direcţionarea resurselor cetăţenilor români spre proiectele pentru care acestea au fost alocate, în loc ca ele să ajungă în buzunarele celor înclinaţi să submineze securitatea statului. În România există proiecte antreprenoriale interesante, pe care Ambasada le-a evidenţiat în acest an prin programul „Antreprenorul lunii”, promovând oameni de afaceri dedicaţi care îşi asumă riscuri pentru a-şi urma visurile, a crea locuri de muncă şi a genera creştere economică. În societatea civilă vedem eforturi de a îmbrăţişa diversitatea, atât de tragic distrusă de regimurile din trecut, dar îmbrăţişată de o nouă generaţie care doreşte să sărbătorească acest concept al unei Românii multi-etnice, cu popoare diverse legate de o moştenire comună, concept mai important decât oricând acum, când România se confruntă cu realităţile demografice ale viitorului secol.

În timp ce reflectăm la aceste oportunităţi, trebuie să luăm în considerare şi extraordinarele responsabilităţi care le însoţesc. Ziua Independenţei americane este totodată o celebrare şi acceptare a libertăţii şi angajamentului nostru de a o extinde în întreaga lume în cooperare cu aliaţii noştri. Acum 11 ani, România devenea membră a celei mai măreţe alianţe militare din istoria mondială, dedicată protejării democraţiilor noastre. Astăzi stăm alături de România, dedicaţi împreună idealurilor şi valorilor întruchipate de această alianţă. În Tratatul Atlanticului de Nord, din 1949, înainte de a se menţiona strategia militară de apărare comună, membrii NATO s-au angajat să „salvgardeze libertatea, patrimoniul lor comun şi civilizaţia popoarelor lor, fondate pe principiile democraţiei, libertăţii individuale şi supremaţiei legii”. Şi pe aceste principii continuă România şi Statele Unite să-şi bazeze strânsul parteneriat strategic bilateral.

Valori, principii. Ele ne leagă de cauza noastră comună şi ne luminează clar calea. Le rămânem credincioşi şi făcând acest lucru, oferim un exemplu altora. Sunt extrem de recunoscător părinţilor noştri fondatori pentru curajul moral şi viziunea lor. Atunci când au scris în Preambulul Constituţiei noastre că vom încerca să „formăm o uniune mai perfectă”, ne-au oferit un dar extraordinar: o provocare care să asigure pentru totdeauna apărarea acestui experiment democratic. Ei ne-au insuflat ideea că trebuie să ne fim vigilenţi şi să ne străduim să „garantăm binecuvântările libertăţii pentru noi şi posteritate”.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc din nou pentru prezenţa alături de noi în această seară. Repet, este o mare onoare pentru mine să fiu aici în această seară, reprezentând Statele Unite ale Americii în faţa partenerului şi aliatului nostru strategic şi să făgăduiesc angajamentul nostru deplin faţă de această relaţie, faţă de alţi 135 de ani de parteneriat strâns şi faţă de ideile comune pentru care atât de mulţi au sacrificat atât de multe. Vă mulţumesc pentru atenţie.


Iar acum, doamnelor şi domnilor, îmi face o deosebită plăcere să îl prezint pe preşedintele Klaus Iohannis şi să îl rog să spună câteva cuvinte cu această ocazie specială”.