Clar de delir

Balkan Project in clubul Phoenix

Parca mai salbatici ca niciodata, muzicienii stransi in jurul lui Tavitian au reusit sa stoarca inima Balcanilor de tot rasu` plansu`, de tot absurdul, toate spaimele, tresaririle, bucuriile stranse-n 1000 de ani * O parte din membrii trupei aveau prinsa, in piept sau pe instrumente, clasica mamaliguta auto cu semn de exclamare in mijloc, hazliu apel la clementa pentru "incepatori" * Descoperire a lui Harry Tavitian, din 1986, saxofonistul Mihai Iordache, care-a trecut si prin Sarmalele Reci, are acum o noua trupa de suflet, inca necunoscuta, "Outer Space Five", formula in care ar fi interesat sa vina in octombrie, la Constanta, in cadrul festivalului Erotica

Vineri seara, fanii de jazz au avut ocazia sa stranga randurile in clubul Phoenix, unde Harry Tavitian a evoluat in formula de quintet, alaturi de Corneliu Stroe (baterie), Hanno Hoefer (chitara), Mihai Iordache (sax-alto) si Octavian Barila Andreescu (bass). E greu de spus ce aduce nou aceasta formula, intitulata Balkan Project, fata de "vechiul" Orient Express, despre care Harry ne-a asigurat ca n-a tras pe linie moarta, cum se zvonea dupa plecarea lui Neumann in strainatate, ci evolueaza mai rar, in special pentru a onora invitatiile de peste hotare. La urma urmei nici nu conteaza atat de mult, pentru ca jazz-ul e strain de aceea idee de stabilitate cu care ne-au obisnuit trupele unor zone, sa spunem, ceva mai lejere. Nici macar acel "Creativ" din anii `80, prima formula in care-a evoluat Tavitian, nu a cunoscut o reteta anume, componenta sa schimbandu-se de la un an la altul, uneori de la o luna la alta. Poate tocmai de-aceea jazz-ul reuseste si astazi sa treaca drept cea mai generoasa, mai relaxata si mai matura structura culturala. Singura constanta in evolutia lui Tavitian a fost asocierea cu bateristul Corneliu Stroe - care, pana si-n vremurile cand veteranul Eugen Gondi facea scenele noastre sa duduie, parca scotea mai bine untul din baterii: pentru-acele vremuri de austeritate absoluta era, oricum, o performanta uriasa ce faceau amandoi cu tobele alea. Acum, cand pana si Tandarica a lasat betele, pentru niste prajini, Stroe isi poate prinde in piept fara probleme insigna cu numarul 1. Dar, apropo de insigne, o parte din membrii trupei aveau prinsa, in piept sau pe instrumente, clasica mamaliguta auto cu semnul de exclamare in mijloc, hazliu apel la clementa pentru "incepatori". Dincolo de aceasta picanterie, imi amintesc de un foarte serios interviu acordat de Tavitian, cu multi ani in urma si care se incheia cu o intrebare ciudata pe care artistul si-o adresa siesi: "oare-a sosit timpul sa incep?" Despre inceputurile saxofonistului Mihai Iordache, imi amintesc ca s-au petrecut prin 1986. Printr-o fericita imprejurare am fost martor, in adolescenta, la prima sa evolutie scenica, ba am facut si fotografii cu acele momente care se dovedira senzationale. La festivalul de jazz de la Costinesti din 1986, in cadrul unui jam-session matinal, Harry a adresat celor din public invitatia sa-si ia inima-n dinti si sa urce in cusca leilor. Un adolescent uscativ si nitel cocosat, despre care publicul, innebunit, avea sa afle ca se numea Mihai Iordache, a indraznit si a reusit, cu un simplu fluier, sa se descurce senzational in compania "monstrilor" care participau la jam. Un mare merit l-a avut, atunci, Tavitian, care, entuziasmat de fervoarea pustiului, l-a incurajat, l-a intaratat si a "dialogat" instrumental cu el, ca de la egal la egal. Dupa concertul de vineri seara din Phoenix am schimbat cateva cuvinte cu Mihai Iordache si mi-a confirmat ca aceea fusese, intr-adevar, prima sa iesire in public: "Mai cantasem, eu, la ziua unei prietene. Care stii ce mi-a zis? Cica: Mihai, tu esti un artist in felul tau!" In ce priveste evolutia sa recenta, Iordache, ce trecuse si prin Sarmalele Reci, mi-a marturisit ca a cantat chiar si pentru o reclama la bere, transpunand in jazz un pasaj din "Cine-a pus carciuma-n drum. Acum, proiectul sau de suflet este trupa "Outer Space Five", inca necunoscuta majoritatii publicului, formula in care el s-a aratat interesat sa vina in Constanta, in cadrul festivalului Erotica, daca programul sau din luna octombrie nu va fi foarte incarcat. Din ce-am auzit vineri seara mi-e, ca de obicei, greu sa vorbesc. Asa cum am spus si cu alte ocazii, e ca si cum as incerca sa descriu trecerea unei turme de bizoni prin palnia unui crin. Parca mai salbatici ca niciodata, muzicienii stransi in jurul lui Tavitian au reusit sa stoarca inima Balcanilor de tot rasu` plansu`, de tot absurdul, toate spaimele, tresaririle, bucuriile stranse-n 1000 de ani. Dar desfraul sonor a fost atat de curat incat cea mai potrivita sentinta pentru ce-am auzit ar fi "clar de delir". Desi publicul a fost, parca, mai putin numeros ca la alte concerte, spatiul clubului Phoenix parea, in acea dezlantuire de sunete, mai stramt decat o cutie de chibrituri. Insa muzicienii, care evoluasera, in urma cu o zi, la Costinesti, in prezenta unor figuri ceva mai "apretate", ne-au marturisit, la final, ca atmosfera din Phoenix li se pare senzationala.