Adrian Costea, condamnat la Paris la trei ani de inchisoare si o amenda de 150.000 de euro

Omul de afaceri Adrian Costea, fost consilier al lui Ion Iliescu, acuzat de deturnarea a zeci de milioane de euro din contracte cu statul roman, a fost condamnat, la Paris, la trei ani de inchisoare, din care 30 de luni cu suspendare, si plata unei amenzi de 150.000 de euro, informeaza RRA. Deconspirarea "filierei franceze" prin care s-a derulat afacerea Costea s-a facut cu tam-tam in 2000, in plin an electoral, dar a fost inchisa discret in perioada guvernarii social-democratilor, solutia procurorilor romani fiind aceea fapta nu este prevazuta de legea penala. Omul de afaceri roman Adrian Costea, fost consilier personal al lui Ion Iliescu, a fost trimis in judecata in iunie 2006, dar decizia a fost completata cu noi probe de catre magistratii Curtii de Apel din Paris si a ramas definitiva in data de 29 decembrie 2006. Sentinta ar fi trebuit pronuntata anul trecut, dar a fost adusa la cunostinta inculpatilor miercuri, precizeaza Radio Romania Actualitati. Tribunalul Corectional din Paris l-a condamnat, miercuri, pe omul de afaceri romano-francez la trei ani de inchisoare, dintre care 30 de luni cu suspendarea executarii pedepsei, si la plata unei amenzi de 150.000 de euro. In acelasi dosar, sotia lui Adrian Costea, Valentina, a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu suspendare si la plata unei amenzi de 150.000 de euro. Scandalul "filierei franceze" a izbucnit odata cu aparitia, in mai 2000, in cotidianul Le Parisien a unui articol intitulat "Un judecator francez ancheteaza la Bucuresti". In material se afirma ca judecatorul francez Henri Pons a plecat la Bucuresti pentru a ancheta un caz de spalare de bani in care ar fi implicate o serie de personalitati politice romanesti care au avut legaturi cu omul de afaceri francez de origine romana Adrian Costea. Autoritatile franceze venite la Bucuresti au confirmat ca doreau sa-i audieze, ca martori, pe Adrian Nastase, Teodor Melescanu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu, Nicolae Dan Fruntelata, Razvan Temesan, Mircea Cosea, Iosif Boda, Ovidiu Grasu si Dumitru Iliescu. Anchetatorii doreau sa afle amanunte legate de editarea, de catre una dintre firmele lui Costea, a albumului "Eterna si fascinanta Romanie", precum si de anumite afaceri cu produse petroliere. Interesul autoritatilor franceze pentru afacerile din Romania ale lui Costea a fost trezit de un denunt anonim sosit pe adresa TRAFCIN, organism guvernamental francez insarcinat cu strangerea si prelucrarea informatiilor legate de circuitele financiare clandestine. Ancheta autoritatilor franceze asupra lui Costea, plecat din Romania in 1973 si care traieste in prezent la Paris, a inceput in 1998, ca urmare a unei sesizari pe adresa TRAFCIN, sosita de la Bucuresti. In acest caz singura persoana trimisa in judecata in Romania a fost Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex, care sustinea ca a fost un "prestator de servicii" in afacerile derulate de Adrian Costea. De altfel, Razvan Temesan a fost arestat, in 9 decembrie 1999, de catre Parchetul instantei supreme, pentru sponsorizarea, din banii bancii, a editarii albumului foto despre Romania, el fiind acuzat de abuz in serviciu. Temesan a fost eliberat dupa o luna. In acelasi dosar au mai fost invinuiti de semnarea contractului de sponsorizare Victor Hrebenciuc, fostul secretar general al Guvernului Vacaroiu, Nicolae Dan Fruntelata, fostul sef al Departamentului de Informatii Publice si Mihai Unghianu, fost adjunct al secretarului general al Guvernului. Nicolae Vacaroiu, fost prim-ministru in perioada 1992 - 1996 si actual presedinte al Senatului, a dorit editarea unui album foto despre Romania, cu scopul atragerii investitorilor straini. Albumul, intitulat "Eterna si fascinanta Romanie", care a fost realizat in strainatate de editura franceza Group Santonge si distribuit in 144 de tari. Bancorex a acceptat sponsorizarea proiectului, in valoare de peste cinci milioane de dolari. Din aceasta suma, un milion si jumatate de dolari a fost virat in contul editurii franceze. Din comanda initiala de 97.000 de exemplare, in tara nu au ajuns decat 4.200 de bucati, contractul de editare expirand in martie 1998. Valoarea unui album "Eternelle et Fascinante Roumanie" era de 56 de dolari. Procurorii l-au trimis in judecata pe Temesan in 16 decembrie 1999, disjungand partea din dosar referitoare la Hrebenciuc, Unghianu si Fruntelata. Dupa doi ani de audieri de martori si amanari procedurale, Tribunalul Bucuresti a decis prin sentinta 147/27 februarie 2001 restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale. Fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, a solicitat instantei Tribunalului Bucuresti restituirea "dosarului Albumul", pe motiv ca, pe parcursul cercetarii, i-ar fi fost incalcat dreptul la aparare si nu i-ar fi fost adus la cunostinta materialul de urmarire penala. In 18 aprilie 2002, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis scoaterea de sub urmarire penala a persoanelor vizate in acest dosar, invocandu-se articolul 249 Cod procedura penala, litera b (fapta nu este prevazuta de legea penala), clasandu-se astfel cazul. Acest dosar s-a constituit dupa ce autoritatile judiciare franceze au cerut omologilor lor romani verificarea unor documente si audierea unor martori in legatura cu legalitatea contractelor dintre o societate comerciala franceza si societati comerciale romanesti in nume propriu si in beneficiul Ministerului Agriculturii si Regiei Autonome Romcereal, in perioada februarie 1992 - ianuarie 1996, garantate si platite de Bancorex cu sume depasind 100 de milioane de dolari. Martorii solicitati de partea franceza au fost Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu, Dan Nicolae Fruntelata, Liviu Razvan Temesan, sotii Ion si Elisabeta Cazacu, sotii Pascu, Adrian Nastase, Iosif Boda, Teodor Melescanu, Mircea Cosea, Dumitru Iliescu si Ovidiu Grasu, ultimul decedat. In 16 martie 1998 Serviciul de prelucrare a informatiei si de actiune contra circuitelor financiare clandestine (TRACFIN) a transmis procurorului Republicii de la Tribunalul de Mare Instanta din Paris un dosar referitor la miscarile care au afectat conturile bancare ale societatii Groupe Saintonge Editions (GSE). Aparea astfel ca aceasta societate, constituita in 1995, sub forma unei societati cu raspundere limitata (SARL), cu capitalul de 50.000 de franci, detinea doua conturi bancare in dolari deschise la Banca Franco-Romana (BFR) din Paris si la Uniunea Bancilor din Paris (UBP). Mai mult decit atit, societatea GSE detinea un cont in franci francezi deschis la UBP la aceeasi data ca si contul in dolari. Directoarea societatii GSE a fost identificata ca fiind Holtmann Monique, persoana de nationalitate franceza, nascuta in 1919, in timp ce Costea Valentina, sotia lui Costea Adrian, detinea imputernicire asupra tuturor conturilor bancare ale acestei societati. Analiza conturilor bancare ale societatii GSE a permis sa se stabileasca ca aceasta societate a beneficiat de urmatoarele viramente in 1995 si 1996: - contul GSE la Banca Franco-Romana: 3.267.617 dolari; - contul GSE la UBP in dolari: 6.929.980 dolari. Din verificarile efectuate de TRACFIN a reiesit ca viramentele realizate in contul BFR se inscriau in cadrul unui contract semnat la 6 martie 1995 intre Departamentul de Informatii al Guvernului roman, reprezentat de catre Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului roman, Mihai Unghianu, secretar general adjunct al Guvernului roman si de catre Nicolae Dan Fruntelata, secretar de stat al Informatiei Publice si societatea GSE, reprezentata de catre Monique Holtman. Acest contract, precum si cele doua acte care aduc modificari clauzelor, semnate de catre aceleasi persoane, prevedeau livrarea de catre societatea GSE a unei carti de promovare a Romaniei care trebuia imprimata intr-un tiraj de 97.000 de exemplare pentru suma totala de 5.797.740 dolari. In ceea ce priveste viramentele care au creditat contul UBP, ele proveneau pentru suma de 5.180.000 de dolari de la societatea romana Star Trade Invest, cu care societatea GSE semnase un contract la 3 ianuarie 1996 referitor la 752.100 de tone de hidrocarburi, pentru suma globala de 137.032.275 de dolari. In ceea ce priveste suma de 1.749.980 de dolari, care a tranzitat pe acest cont UBP, ea corespundea unui swift care emana de la Anglo-Romanian Bank, din Londra, sustineau anchetatorii francezi in cererea de comisie rogatorie transmisa procurorilor romani. Urmarea primirii acestui dosar de la TRACFIN si avind in consideratie banuielile in legatura cu realitatea prestatiilor efectuate de catre GSE la originea acestor miscari de fonduri banesti, Parchetul din Paris a sesizat Oficiul Central pentru Represiunea Marii Delincvente Financiare (OCRGDF), cu scopul de a se efectua o ancheta preliminara asupra faptelor astfel denuntate, iar apoi, la 3 mai 1999, a deschis o cercetare judiciara pentru capetele de acuzare de abuz de bunuri sociale, tainuire de abuz de bunuri sociale, spalarea banilor comisa in mod curent si in banda organizata, tainuire de escrocherie si de abuz de incredere. Investigatiile realizate de catre anchetatori au relevat ca Adrian Costea, cetatean roman, conducea de fapt mai multe societati ale caror responsabili de drept erau fie sotia sa, Valentina Costea, tot de nationalitate romana, fie Monique Holtmann, pe conturile bancare ale carora au putut fi constatate miscari de fonduri banesti foarte importante provenind din Romania si sub acoperirea carora a fost susceptibil ca au fost comise diverse infractiuni. Societatile erau conduse de fapt de Adrian Costea, respectiv: 1) SARL GSE: Aceasta societate, care a facut obiectul semnalarii initiale din partea TRACFIN, a primit suma totala de 10.809.565 dolari intre 1995 si 1996, aceste varsaminte inscriindu-se in cadrul contractelor citate mai sus referitoare la livrari de produse petroliere si la editarea cartii despre Romania. In afara de aceasta, GSE detinea doua conturi deschise la 1 aprilie 1998 la Societatea Generala, unul in dolari (nr. 0078012734), celalalt in franci francezi (nr. 00020130633). Contul in dolari era aprovizionat prin transferuri provenind din contul GSE la UBP, apoi debitat catre contul in franci, utilizat de catre sotii Costea pentru cheltuielile lor personale. In ceea ce priveste contractul de editare a cartii "Eterna si fascinanta Romanie", inainte de livrarea si editarea acestei carti, Bancorex, la ordinul Secretariatului Guvernului, a garantat cinci cambii pentru GSE pentru suma de 5.797.470 dolari, care au fost apoi scontati de catre GSE la o filiala a Bancorex la Londra pentru suma de 4.700.000 de dolari. Din editarea celor 97.000 de carti cite erau prevazute in contract, numai un numar de 10.000 de exemplare au fost livrate la inceputul anului 1998. 2) SARL COMEXROM: Aceasta societate, creata in 1992, a carei directoare de drept era Valentina Costea, detinea doua conturi bancare la Societatea Generala, unul in dolari, deschis la 18 iunie 1992 (nr. 00078097974) si celalalt in franci, deschis la 31 martie 1994 (nr. 0002132265094). De la data de deschidere a acestuia si pina la 27 februarie 1999, contul in dolari a fost creditat cu suma totala de 47.355.185 dolari. Din acest total, 25.855.185 dolari au fost creditati intre anii 1992 si 1994, iar 21.500.000 dolari in 1995. Dupa parerea responsabililor de la Societatea Generala, aceste miscari de fonduri banesti au corespuns cu operatiuni de credit documentar referitoare la contracte petroliere, societatea COMEXROM aflindu-se la originea a 9 operatiuni de credite documentare intre 1992 si 1995 pentru o suma totala de 95.957.500 dolari. In ceea ce priveste contul in franci francezi, el prezenta transferuri provenind din contul in dolari, utilizata de catre sotii Costea pentru cheltuielile lor personale. Pe de alta parte, societatea COMEXROM dispunea de contul in dolari nr. 009400431656 deschis la UBP la 11 decembrie 1992, la care era asociat contul in franci francezi nr. 0900010448301, deschis la aceeasi data. Acest cont in dolari era aprovizionat pina in 1996 prin contul COMEXROM de la Societatea Generala, apoi, pe perioada 97/98, prin contul GSE de la UBP. Cat despre contul in franci, el servea la finatarea a numeroase cumparaturi de produse care apar ca neavand nici o legatura cu activitatea COMEXROM. Contractele de furnizare de hidrocarburi care sint la originea miscarilor de fonduri banesti constatate pe contul de la Societatea Generala al societatii COMEXROM erau de diverse tipuri: - un contract petrolier semnat la 2 februarie 1992 cu Ministerul Agriculturii roman reprezentat de Ovidiu Nicolae Grasu, ministru secretar de stat, referitor la livrarea a 600.000 de tone de motorina pentru o suma totala de 130.200.000 dolari, contract care ar fi fost executat in proportie de aproximativ 40 la suta, adica pentru suma de 50 de milioane de dolari, intre 1992 si 1995; in momentul semnarii acestui contract ar fi intervenit de asemenea Florin Georgescu, ministrul Finantelor si Viorel Hrebenciuc; - un contract semnat la 2 iulie 1992 cu societatea Regia Autonoma ROMCEREAL reprezentata de catre directorul sau general Ion Burtea, referitor la livrarea a 100.000 de tone de motorina pentru suma de 20 de milioane de dolari, cantitatile de motorina si fondurile banesti care au facut obiectul acestui contract imputandu-se asupra contractului initial semnat la 2 februarie 1992 cu Ministerul Agriculturii; - mai mult decat atat, un act de modificare a clauzelor contractelor din 2 februarie si din 2 iulie 1992, semnat la 15 august 1992 de catre societatea COMEXROM reprezentata de catre Adrian Costea, societatea ROMCEREAL, reprezentata de catre domnul Burtea si de Ministerul Agriculturii roman, reprezentat de Ovidiu Grasu, ministru secretar de stat, prevedea indemnizarea COMEXROM-ului de catre ROMCEREAL, cu suma de 1,7 milioane de dolari pentru motive de intirziere acumulata in executarea celor doua contracte. Prin contractul din data de 2 iulie 1992, semnat de catre societatea COMEXROM si de Ministerul Agriculturii roman, acest minister se angaja sa verse COMEXROM-ului indemnizarea de 1,7 milioane de dolari in caz ca societatea ROMCEREAL nu-si indeplineste obligatiile; - mai multe contracte semnate in 1994 si 1995 cu societatea romana STAR TRADE INVEST, pentru suma totala de 43.267.940 dolari. 3) SARL CONCORDE EDITION: Aceasta societate, creata la 27 noiembrie 1996, a carei directoare era Valentina Costea, detinea doua conturi bancare la UBP, unul in dolari (nr.54400434442) si celalalt in franci francezi (nr. 54108110007) deschise la 25 noiembrie 1996. Contul in dolari a fost creditat la 27 decembrie 1996 cu suma de 73.482 de dolari, apoi debitat cu aceeasi suma la 20 mai 1998, aceasta suma fiind virata in creditul contului de la Societatea Generala al GSE. Contul in franci nu a cunoscut nici o operatiune. Suma de 73.482 de dolari a fost virata in contul societatii CONCORDE EDITION de catre Fundatia Romana Edelweiss, creata la 5 iulie 1996 de catre GSE si administrata, la Bucuresti, de Radu si Daniela Pascu si de cuplul Ion si Elisabeta Cazacu. Aceasta fundatie a incheiat un contract cu societatea CONCORDE EDITION pentru editarea unei carti despre copiii din Romania, proiect sponsorizat de banca romana BANCOREX si viramentul efectuat s-a inscris in cadrul acestui contract care nu avea sa fie onorat in cele din urma. 4) EURL (intreprindere unipersonala cu raspundere limitata) BROCARD&WASHINGTON: Aceasta societate, creata la 27 noiembrie 1996, a carei directoare era Monique Holtmann detinea doua conturi bancare la UBP, unul in dolari (nr. 54400434451), celalalt in franci francezi.

Scris de: {autor}MFX{/autor}