CMR Peste o mie de medici au plecat sa lucreze in strainatate, marind astfel deficitul de doctori

Peste o mie de medici au plecat sa lucreze in strainatate, marind astfel deficitul, mai ales in mediul rural, unde zeci de localitati sunt fara doctori, iar in peste o treime din judete este deficit de specialisti, potrivit unui raport al Colegiului Medicilor din Romania (CMR) prezentat joi. "Dupa momentul aderarii la 1 ianuarie 2007, emigratia sau intentia de emigrare a personalului medical din Romania a devenit un motiv de ingrijorare pentru asociatiile profesionale din domeniu, in ciuda faptului ca acest fenomen nu este (inca) sustinut de date statistice valide si accesibile", a declarat, joi, Aurora Dragomiristeanu, autoarea unui raport intitulat "Migratia medicilor", prezentat joi, cu ocazia Adunarii Generale a Colegiului Medicilor din Romania. Dupa 1 ianuarie 2007, diploma medicilor a inceput sa fie recunoscuta in spatiul UE. Incepand din 15 ianuarie 2007, Ministerul Sanatatii Publice elibereaza, la cerere, un certificat pentru recunoasterea diplomei medicilor, asistentelor si moaselor, dupa o verificare prealabila. Ministerul Sanatatii Publice (MSP) a raportat ca, pana la sfarsitul lunii august 2007, s-au depus 3.500 de cereri pentru recunoasterea diplomei de medic (inclusiv dentisti si farmacisti). Dintre acestea, 2.800 au primit raspuns pozitiv si alte 700 sunt in verificare, a mai spus Aurora Dragomiristeanu. Ea a adaugat ca au fost si aproximativ 2.600 de aplicatii pentru certificate de conformitate pentru asistente si moase, 1.550 fiind deja rezolvate. Totusi, nu toate persoanele care au obtinut un astfel de certificat au parasit deja Romania ca sa munceasca in strainatate, a subliniat Aurora Dragomiristeanu. "Aceste cifre pot servi drept estimari brute ale numarului de personal medical care intentioneaza sa paraseasca sistemul de sanatate din Romania", a precizat aceasta. Din datele Colegiului Medicilor din Romania rezulta ca peste patru la suta din totalul medicilor cu drept de practica (peste o mie de medici) au parasit Romania. Principalele judete in care s-a inregistrat migratia externa sunt Bucuresti (494 de medici), Iasi (256 de medici) si Timis (131 de medici). Dintre acestia, peste 90 la suta au solicitat eliberarea de certificate pentru tari din UE. Franta, Germania si Marea Britanie sunt tarile de destinatie favorite pentru medicii romani, mai ales datorita politicilor active de recrutare de personal. Cele mai cerute specialitati in aceste tari sunt medicina de familie, terapia intensiva si psihiatria, a mai spus Dragomiristeanu. Analize recente au relevat ca exista insa si inegalitati regionale marcante in acoperirea populatiei cu personal medical. Astfel, conform datelor publicate de MSP, numarul de locuitori care revin la un medic in mediul rural este de peste sase ori mai mare decat in cel urban, raportat la anul 2005. Regiunea de Nord-Est este cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural, aici unui doctor revenindu-i 2.778 de locuitori. Regiuni defavorizate sunt si cele din Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 de locuitori la un medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26.265 de persoane. Acoperirea judetelor cu specialitati este disproportionata, a mai spus Aurora Dragomiristeanu. In judetele Bistrita-Nasaud, Covasna, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti, Calarasi, Gorj, Vaslui, Harghita, Buzau, Caras-Severin, Teleorman, Bacau, Botosani, Olt si Tulcea, o treime din specialitati nu sunt acoperite. Printre specialitatile lipsa in unele judete se numara si cele clinice, extrem de importante pentru asigurarea accesului la servicii care se adreseaza unor patologii frecvente, ca de exemplu in chirurgie pediatrica, urologie (lipsa in sase judete), cardiologie (la Botosani), endocrinologie (la Mehedinti si Calarasi), boli infectioase (la Harghita), a precizat Dragomiristeanu. "Asa cum era de asteptat, densitatea medicilor si acoperirea cu specialitati este mai mare in centrele medicale traditionale decat in celelalte judete ale tarii. Astfel, in Bucuresti densitatea medicilor este de 4,4 ori mai mare decat media celorlalte judete, in Cluj si Timis de peste trei ori mai mare, iar in Iasi, Mures si Dolj, mai mult decat dublul densitatii medii din celelalte judete. Acest fapt este determinat de pozitionarea regionala a centrelor traditionale, de posibilitatea de dezvoltare in cariera a medicilor specialisti, de conditiile de munca mai bune si de dotarea cu echipamente medicale mai apropiata de cea dorita, cu cresterea sanselor pentru utilizarea tehnologiilor medicale avansate", a declarat Dragomiristeanu. Potrivit conducerii CMR, este binecunoscut fenomenul migratiei personalului medical (in mod special al medicilor) catre marile centre universitare (Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara) sau catre zonele mai dezvoltate economic (din vestul Romaniei si Bucuresti). "Datele generale despre migratia interna pot oferi o buna estimare a acestui fenomen si in randul personalului medical. Dupa 1990, in Romania s-a inregistrat migrarea semnificativa a personalului medical din rural catre urban. Aceasta a determinat o incarcare de munca mai mare pentru medicii si asistentele medicale din rural - exista in rural medici de familie cu peste 4000 de pacienti inscrisi pe liste si medici care lucreaza fara asistenta medicala. In anul 2004, in Romania erau inregistrate 98 de localitati din mediul rural care nu aveau medic de familie", se arata in raportul prezentat joi. Autorii raportului vorbesc si despre cauzele pentru criza de personal, pe care le apreciaza comune cu cele ale migratiei internationale. Tarile de destinatie sunt alese in functie de capacitatea de absorbtie a acestora, de politicile de integrare si de deciziile individuale legate de factori socio-economici. Un studiu din 2007, realizat de Colegiului Medicilor din Iasi, si cuprins in raportul CMR, arata ca 54 la suta din medicii respondenti si-au exprimat dorinta de a munci in strainatate. Dintre acestia, marea majoritate (89 la suta) ar dori sa lucreze intr-o tara a UE. Principalele motive pentru care acestia au raspuns ca ar lucra in strainatate sunt nivelul scazut al salariilor din sistemul de sanatate din Romania (55%) si conditiile improprii de munca (40%). Medicii se declara nesatisfacuti de nivelul de finantare a sistemului de sanatate (48%) si de organizarea acestuia (40%). Principalele doua motive de insatisfactie sunt legate de lipsa resurselor (in special echipament medical modern) si oportunitati limitate in ceea ce priveste cariera. "In concluzie, se poate spune ca principalele cauzele ale migratiei internationale a medicilor din Romania sunt: veniturile medicilor, mai mici comparativ cu alte categorii sociale, cu incapacitatea asigurarii unui statut social dorit (emigrarea se face catre tari mai dezvoltate unde acest raport este diferit)", se arata in raport. Din datele raportate de Institutul National de Statistica, in iunie 2007, salariul mediu brut in sectorul de sanatate (tot personalul din sistem) a fost de 1.174 de lei (aproximativ 364 de euro), mai mic decat salariul mediu brut la nivel national (1.377 de lei). Nivelul scazut al salariilor afecteaza mai ales personalul non-medical si pe tinerii rezidenti. Un medic rezident castiga aproximativ 200 euro pe luna. O alta cauza pentru migratia medicilor ar fi lipsa de recunoastere a performantei si a contributiei la calitatea actului medical, oportunitati limitate pentru dezvoltarea carierei, discrepanta intre nivelul specializarii profesionale si conditiile de munca (dotari, amenajari, materiale sanitare si medicamente, acces la investigatii diagnostice), lipsa suportului comunitatii pentru conditiile de la locul de munca si pentru transport (la pacienti si/sau naveta). Sistemul de sanatate din Romania, pe langa fenomenul migratiei personalului medico-sanitar, se confrunta si cu alte dificultati, legate de distributia inegala pentru profesionistii din diferite specialitati si intre diferite zone geografice, lipsa personalului competent in planificarea resurselor umane (atat la nivelul structurilor Ministerului Sanatatii Publice, a sistemului de asigurari de sanatate, cat si la nivelul furnizorilor de sanatate) si de constrangeri bugetare care fac dificila asigurarea cu personal specializat. "Profesionistii din sistemele de sanatate din toata lumea se confrunta cu cresterea stresului si insecuritate la locul de munca. Tranzitiile demografice si epidemiologice determina schimbari ale nevoilor de sanatate ale populatiei la care personalul medical trebuie sa raspunda. Politicile financiare, tehnologiile medicale avansate si asteptarile pacientilor pot determina schimbari dramatice in cererea de forta de munca din domeniul sanitar. In acest mediu dinamic al pietei fortei de munca din sistemul de sanatate, personalul medical cauta oportunitati si locuri de munca sigure - fenomen care nu este specific sectorului de sanatate, ci face parte din politica economica globala", se mai arata in raport. Potrivit unui studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) privind densitatea medicilor in tarile din regiunea europeana, Romania se afla pe locul 31 din 33 de tari, cu o densitate de 1,9 medici la o mie de locuitori, doar Albania si Bosnia-Hertegovina inregistrand densitati mai mici. Romania ocupa ultimele locuri si in ce priveste asistentele medicale (3,89 asistente medicale la o mie de locuitori), dentistii si farmacistii (cu 0,22 dentisti si respectiv 0,06 farmacisti la o mie de locuitori). Rapoartele OMS arata ca, in ultimii 30 de ani, numarul profesionistilor din domeniul medical care sunt formati in alte tari, dar care profeseaza in tarile din Europa de Vest a crescut foarte mult. Astfel, in 2005 acestia reprezentau in Danemarca aproximativ 11 la suta si in Franta sase la suta din totalul personalului medical activ. Principala sursa o reprezinta tarile din Europa Centrala si de Est. Un studiu OECD arata ca 10 la suta din doctori si cinci la suta din asistentele medicale formate in Romania au lucrat in tari OECD. Marea Britanie si Germania au avut ca principal stimulent pentru imigrare nevoia de a ocupa posturile vacante. Recrutarea din Polonia, Lituania si Estonia a fost facilitata de capacitatea tarilor de destinatie de a oferi salarii mai bune, posibilitati de dezvoltare a carierei si oportunitati educationale. In anul 2004, in Marea Britanie au fost inregistrati o mie de medici din tarile care au aderat la UE, din care 500 de medici polonezi. "Din experinta acestor tari, se poate anticipa ca in primii ani dupa aderare fenomenul migratiei este semnificativ si trebuie luat in considerare pentru a preveni destabilizarea serviciilor de sanatate", se mai arata in raport.

Scris de: {autor}MFX{/autor}