Polirom a vandut, de la lansare, 35.000 de volume din "Versetele satanice", de Salman Rushdie

Editura Polirom a vandut 35.000 de volume din "Versetele satanice", de Salman Rushdie, dupa o luna si jumatate de la lansarea cartii in librariile romanesti, existand cereri in numar constant din partea ditribuitorilor de carte, potrivit Polirom. Ieri, 14 februarie, s-au implinit 19 ani de cand autorul cartii, Salman Rushdie, a fost condamnat la moarte printr-un decret religios (fatwa), valabil si astazi, al fondatorului Iranului, ayatollahul Khomeini, pentru aparitia acestei carti. De atunci, Rushdie traieste ascuns, sub protectia politiei engleze. Volumul "Versetele satanice", in traducerea Danei Craciun, a fost lansat in 20 decembrie, anul trecut, de editura Polirom. Traducerea cartii in limba romana a fost condamnata de unele organizatii musulmane si dezaprobata de Ambasada iraniana la Bucuresti si de Patriarhia Romana. Scriitorul Salman Rushdie a debutat in 1975, de atunci fiind laureat al Booker Prize for Fiction, pentru "Copiii din miez de noapte", si nominalizat la acelasi premiu pentru cartile "Rusinea", "Versetele satanice", "Ultimul suspin al Maurului". In 1981, a castigat premiul James Tait Black Memorial Prize, pentru volumul "Copiii din miez de noapte", iar in 1984, in Franta, a primit Premiului pentru cea mai buna carte straina, pentru "Rusinea". De asemenea, a fost distins, in 1988 si 1995, cu Whitbread Novel Award, pentru "Versetele satanice", apoi pentru "Ultimul suspin al Maurului". In ziua de 14 februarie 1989, ayatollahul Khomeini lanseaza, pe undele Radio Teheran, ordinul religios (fatwa) care il condamna pe Rushdie la moarte, acesta fiind, din acel moment, obligat sa intre in clandestinitate. O fundatie din Iran ofera o recompensa de un milion de dolari pentru moartea lui Rushdie, suma fiind dublata in 1997. "Informez mandrul popor musulman din lumea intreaga de faptul ca autorul cartii "Versetele satanice", care este contrara Islamului, Profetului si Coranului, precum si toti cei implicati in publicarea ei si care ii cunosc continutul sunt condamnati la moarte (...) Chem toti musulmanii zelosi sa ii execute repede, oriunde s-ar afla (...) Oricare dintre cei ce vor fi ucisi in timpul executarii (acestei fatwa, n.r.) va fi considerat martir". In 1998, Morteza Moqtadale, procurorul statului iranian, reinnoieste sentinta de condamnare la moarte a lui Rushdie. In urmatorii ani de dupa proclamarea ordinului religios, manifestatii violente au loc in India, Pakistan si Egipt, care duc la moartea mai multor persoane. In ciuda publicarii, in 1990, a unui eseu scris de Rushdie pentru a calma criticile si pentru a-si cere scuze, in care scriitorul reafirma respectul sau pentru islam, clerul iranian nu isi retrage amenintarile cu moartea la adresa sa. Deschiderea va veni de la mediile politice iraniene. In septembrie 1998, guvernul presedintelui moderat Mohamad Khatami anunta ca statul iranian nu va face nimic pentru a pune in aplicare fatwa sau pentru a incuraja pe cineva sa o faca. Cu toate acestea, in februarie 1999, la zece ani de la proclamarea fatwa, ayatollahul Hassan Sanei promite 2,8 milioane de dolari drept recompensa pentru moartea lui Rushdie. De atunci, Salman Rushdie se ascunde, sub protectia Scotland Yard. Casatorit de doua ori, in 1976, cu Clarissa Luard, apoi in 1988, cu scriitoarea americana Marianne Wiggins, Salman Rushdie divorteaza de aceasta din urma in perioada cand este obligat sa traiasca ascuns. Continua sa scrie si sa publice carti, precum "Orient, Occident" (1994) sau "Ultimul suspin al Maurului" (1995). In vara anului trecut, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii l-a innobilat pe Salman Rushdie, fapt ce a atras proteste din partea liderilor musulmani, dar si proteste de strada in Pakistan, in timp ce numarul doi in ierarhia retelei Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, a amenintat cu noi atacuri impotriva Marii Britanii. Al-Zawahiri a criticat decizia Marii Britanii de acordare a titlului de cavaler scriitorului Salman Rushdie, afirmand ca regina Elisabeta le-a transmis un mesaj clar musulmanilor, onorandu-l pe un autor care a insultat Islamul si promitand ca reteaua pe care o conduce pregateste un raspuns. De asemenea, Iranul l-a convocat pe ambasadorul Marii Britanii la Teheran, Geoffrey Adams, pentru a protesta fata de decizia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii de a-l decora pe Salman Rushdie. In ciuda amenintarilor, Rushdie nu a renuntat la convingerile sale si a indemant, in 2005, intr-un articol publicat in The Times, la o "reforma musulamna", aratand ca "este nevoie de depasirea traditiei, de o miscare de reforma, pentru a adapta conceptele fundamentale ale Islamului la epoca moderna". E nevoie de "o reforma musulmana pentru a combate nu doar ideologii Jihadului, dar si scolile religioase prafuite si sufocante ale traditionalistilor, deschizand larg ferestrele comunitatilor, acum inchise, pentru a intra aerul proaspat de care acestea au mare nevoie". Potrivit acestuia, multi dintre musulmanii din Marea Britanie traiesc la granitele comunitatii si, in asemenea medii izolate, "alienarea tinerilor se poate produce cu usurinta". Editura Polirom a mai publicat, sub semnatura lui Salman Rushdie, "Rusinea" (2001), "Ultimul suspin al Maurului" (2002), "Harun si Marea de Povesti" (2003), "Pamantul de sub talpile ei" (2003), "Orient, Occident" (2005), "Dincolo de limite" (2006), "Shalimar clovnul" (2006), nominalizata la premiul Booker, si "Copiii din miez de noapte" (2007).

Scris de: {autor}MFX{/autor}