Un inculpat din Furtul secolului cere control oftalmologic pentru ca nu a vazut bine sacii furati

Un inculpat in dosarul "Furtul secolului" a solicitat, luni, Tribunalului Bucuresti admiterea efectuarii unui control oftalmologic, pe motiv ca nu ar a vazut bine textura sacilor pe care i-ar fi furat. Solicitarea a fost facuta de Gabriel Velescu, prin avocatul sau. Potrivit sustinerii acestuia, clientul sau nu a putut distinge textura sacilor in care se aflau banii, pe motiv ca, la momentul savarsirii faptei, era noapte. De asemenea, avocatul a aratat instantei ca Velescu sufera de astigmatism si alte "afectiuni oculare", motiv pentru care ar trebui supus unei asemenea expertize oftalmologice. Magistratii Tribunalului Bucuresti urmeaza sa se pronunte cu privire la aceasta solicitare. La termenul de luni, magistratii au incuviintat efectuarea unei expertize contabile intrucat exista diferente intre sumele de bani insusite de inculpati si sumele pe care firma afirma ca le transporta. Urmatorul termen de judecata in acest dosar a fost stabilit pentru 25 februarie. Gabriel Velescu a fost pus in libertate in martie anul trecut. Decizii similare au fost luate ulterior si pentru ceilalti doi inculpati in cauza, Aurelian Paven si Petru Nica. Dosarul este faza de rejudecare la Tribunalul Bucuresti in urma deciziei luate, in ianuarie anul trecut, de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Printre motivele invocate de magistratii instantei supreme pentru trimiterea dosarului la instanta de fond a fost si cel referitor la respingerea unor probe care ar fi putut fi concludente in cauza si care ar fi putut lamuri problema cuantumului banilor care ar fi fost furati. In timpul primei judecari a acestui dosar, Tribunalul Bucuresti i-a condamnat la cate 14 ani de inchisoare pe Petru Nica, Gabriel Velescu si Aurelian Paven. De asemenea, cei trei fiind obligati, in solidar, sa plateasca opt miliarde de lei vechi, suma nedescoperita in timpul anchetei in acest dosar. Inculpatii au contestat hotararea Tribunalului Bucuresti, avocatii acestora cerand Curtii de Apel Bucuresti rejudecarea dosarului si reducerea pedepselor, pe care Nica, Velescu si Paven le considerau a fi prea mari. Avocatul lui Petru Nica cerea instantei Curtii de Apel Bucuresti ca acesta sa fie condamnat pentru infractiunea de abuz de incredere, si nu de furt, asa cum a fost incadrat, el fiind considerat principalul vinovat in cazul "Furtul secolului". Curtea de Apel Bucuresti a respins, la sfarsitul lunii iunie 2006, apelurile formulate de cei trei, mentinand pedepsele date de instanta inferioara. Hotararea a fost atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis rejudecarea cauzei la Tribunalul Bucuresti. Petru Nica a fost acuzat ca, in dimineata de 5 iulie 2004, in jurul orelor 4.30, a fugit cu o masina blindata incarcata cu bani proveniti de la filialele din Galati, Constanta si Ploiesti ale ABN Amro. In jurul orei 9.00, autospeciala - care transporta 88,4 miliarde de lei si 33.396 de dolari - a fost gasita abandonata pe o strada din cartierul Baneasa. In timpul cercetarilor, politistii i-au identificat pe Gabriel Velescu si Aurelian Romulus Paven, suspectati de legaturi cu comiterea jafului. Potrivit anchetatorilor, Velescu si Paven l-au asteptat pe Nica pe traseu, pe DN 1, cu o masina. Ei au mers apoi in spatele autospecialei pana in apropierea restaurantului Cocosatul din cartierul Baneasa, unde Nica a oprit masina, iar colegul care il insotea - Dan Vlasceanu - a coborat sa faca o serie de cumparaturi. Nica a plecat apoi cu autospeciala, iar ceilalti doi complici l-au insotit pana pe strada Madrigalului, pe malul lacului Herastrau, unde, mai tarziu, politistii au descoperit masina abandonata. Totodata, potrivit anchetatorilor, in zilele care au urmat jafului, Paven si Velescu au luat legatura cu o agentie imobiliara, incheind un precontract pentru cumpararea unei vile la Snagov, pe numele Ionelei Popa - prietena celui de-al doilea. Ei au platit 12.000 de dolari si un comision pentru agentia imobiliara, urmand sa perfecteze contractul de vanzare-cumparare a imobilului cu proprietarul vilei, un cetatean strain. Cea mai mare parte a prejudiciului a fost recuperata, dar restul de bani - in jur de 8,5 miliarde de lei vechi - nu au fost inca gasiti.

Scris de: {autor}MFX{/autor}