Ziua Indragostitilor, intre Dragobete si Sfantul Valentin

Doi patroni ai iubirii sunt sarbatoriti, teoretic, in Romania, dar, in timp ce Dragobete, fiul cel chipes, iubaret si navalnic al Dochiei, a intrat intr-un con de umbra, blandul Sfant Valentin mobilizeaza an de an tot mai multe targuri de cadouri, petreceri si oferte speciale de calatorii. Dragobetele, celebrat candva cu mare pompa la 24 februarie, era zeul dragostei si al bunei dispozitii in zona noastra. I se mai spunea si Cap de Primavara si era identificat cu Cupidon, zeul iubirii in mitologia romana si cu Eros, corespondentul acestuia in mitologia greaca. Un alt nume al sau era Navalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos, care le face pe tinerele fete sa-si piarda mintile - un fel de Zburator - metamorfozat apoi de Maica Domnului intr-o floare. In lumea satului romanesc, pe 24 februarie, semnalul era dat de pasarile nemigratoare, care se strangeau in stoluri, ciripeau, se imperecheau si incepeau sa-si construiasca cuiburile. Despre "pasarile" neinsotite la Dragobete stia toata lumea ca raman singure si fara pui pana in aceeasi zi a anului viitor. Dupa modelul zburatoarelor, fetele si baietii se intalneau sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a ramane indragostiti pe parcursul intregului an. Daca timpul era favorabil, ei se adunau in cete si ieseau la padure. Din zapada netopita, in aceasta zi, fetele isi faceau rezerve de apa, cu care se spalau la anumite sarbatori din timpul anului. In Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Transilvania circula si o zicala: "Dragobete saruta fetele". Steaua acestui flacau a inceput sa apuna dupa prima jumatate a secolului al XX-lea. Intr-un fel, zeul a fost si el o victima a comunizarii tarii. Dupa decembrie 1989, el nu si-a mai gasit locul, satul romanesc traditional nu mai exista. De acest gol a profitat Sfantul Valentin, celebrat in lumea occidentala pe 14 februarie. Cine este acest sfant - mana cereasca pentru producatorii de inimioare de plus si de bomboane de ciocolata? Enciclopedia Catolica spune ca au existat cel putin trei sfinti pe nume Valentin, toti trei martiri. Unul era preot la Roma, altul episcop la Interamna (azi Terni), iar despre cel de-al treilea se stie doar ca a fost in Africa, unde a suferit, alaturi de alti martiri. Ceva mai multe informatii sunt despre primii doi, care au fost ucisi in a doua jumatate a secolului al III-lea, fiind ingropati pe Calea Flaminia, dar in locuri diferite. Din lucrarile lui William de Malmesbury se stie ca, la un moment dat, acestui loc, denumit azi Porta del Popolo, i se spunea Poarta lui Valentin. Acelasi autor spune ca numele ar fi fost preluat de la o bisericuta din apropiere, cu hramul acestui sfant. Nu se stie, insa, despre care dintre acesti sfinti ar fi vorba, pentru ca ei nu sunt mentionati decat in documente relativ recente, cu importanta istorica foarte redusa. O legenda vorbeste despre un medic Valentin, care a trait in Roma antica, bun la suflet si cu mare pasiune pentru gastronomie. El amesteca medicamentele amare cu vin, lapte sau miere pentru a avea un gust mai bun pentru bolnavi. Religia era o parte integranta a vietii medicului si, desi crestinismul nu era prea popular in acele vremuri, el a devenit crestin si a inceput sa tina predici. Intr-o zi, un paznic al inchisorii din Roma a batut la usa lui Valentin, tinandu-si fiica oarba in brate. Valentin stia ca ii va fi greu sa o vindece, insa, i-a promis omului ca va face totul posibilul. A examinat fetita, i-a dat o alifie pentru ochi si i-a rugat sa se intoarca pentru a vedea cum evolueaza boala. Au trecut mai multe saptamani, insa, fetita nu s-a vindecat. Totusi, nimeni nu si-a pierdut speranta. Intr-o zi, cativa soldati romani l-au arestat pe medic, distrugandu-i leacurile si condamnandu-l pentru credinta lui. Cand tatal fetitei a aflat despre arestarea lui Valentin, a dorit sa intervina, insa, nu a putut face nimic. Stiind ca va fi executat, Valentin a cerut un pergament, o pana de scris si cerneala si a scris cateva randuri pentru fetita oarba. Valentin a fost executat in 14 februarie. Iar cand fetita a deschis biletul a descoperit o floare galbena inauntru si un mesaj care spunea "De la al tau Valentin". Ochii ei s-au vindecat ca prin miracol. In 496, Papa Gelasius I a desemnat ziua de 14 februarie ca fiind Ziua Sfantului Valentin. Sarbatoarea a disparut din calendarul oficial in 1969. O legenda paralela spune ca Imparatul Claudius al II-lea nu reusea sa-si adune oastea pentru ca barbatii refuzau sa se inroleze. El a crezut ca barbatii romani nu voiau sa isi paraseasca sotiile si a interzis logodnele si nuntile in Roma. Un preot crestin, pe nume Valentin, facea insa cununii in secret. Afland, imparatul l-a inchis, iar preotul a murit in captivitate in 14 februarie. Credintele populare si sarbatoarea asociata par a-si avea izvorul in Anglia si Franta Evului Mediu si sunt legate tot de imperecherea pasarilor. Iar oamenii si-au spus ca e o buna ocazie pentru a scrie scrisori si a-si declara cu sinceritate sentimentele. Literaturile de secol XIV si XV din aceleasi regiuni fac aluzii la aceste practici. Cele mai vechi texte sunt doua balade ale poetului bilingv John Gower (1327 - 1408), scrise in franceza. Mai tarziu, Dame Elizabeth Brews amintea, intr-o scrisoare, ca spera ca de Sfantul Valentin sa-i gaseasca fiicei ei un sot, asa cum orice pasare isi gaseste perechea. In prezent, Sfantul Valentin este asociat cu diverse traditii regionale in Marea Britanie. In Norfolk, un personaj numit Jack Valentin ciocanea la usile din spatele tuturor caselor, lasand dulciuri si cadouri pentru copii. In Tara Galilor, multi oameni sarbatoresc pe 25 ianuarie, in loc de 14 februarie. Ziua il comemoreaza pe Sf. Dwynwen, sfantul patron al indragostitilor galezi. In Franta, ziua de Sfantul Valentin este sarbatorita ca si in restul tarilor occidentale. In Danemarca si Norvegia, ziua de 14 februarie este cunoscuta ca Valentinsdag. Nu este sarbatorita pe o scara larga, dar multi oameni isi fac timp pentru a-l petrece intr-un mod romantic cu partenerul de viata sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. In Suedia este numita ziua tuturor inimilor, dar nu este o sarbatoare oficiala. In Slovenia, un proverb spune ca Sfantul Valentin aduce cheile radacinilor, asa ca pe 14 februarie plantele si florile incep sa creasca. Ziua Indragostitilor a fost sarbatorita ca ziua in care incep lucrarile in vii si pe campuri. Se spune, de asemenea, ca pasarile se casatoresc in aceasta zi. In Turcia, Valentine's Day este numai Sfantul Gregor, care se traduce in Ziua Inimilor Dragi/ Dulci. In Brazilia, ziua inamoratilor sau ziua iubitului/ iubitei este sarbatorita pe 12 iunie, cand cuplurile isi dau cadouri precum ciocolata, felicitari si, de obicei, un buchet de flori. Aceasta a fost aleasa ca ziua inainte de Sfantul Anton, cunoscut aici ca sfantul casatoriei, cand multe femei singure realizeaza ritualuri populare pentru a gasi un sot bun sau iubit. Datorita unui efort de marketing concentrat, Valentine's Day a aparut si in Japonia si Coreea ca o zi in care mai mult femeile si mai putin barbatii daruiesc bomboane, ciocolata si flori. A devenit ca o obligatie ca multe femei sa daruiasca ciocolata tuturor colegilor barbati. Pe 14 martie, barbatii sunt asteptati sa intoarca favorul celor care le-au dat ciocolata de Ziua Indragostitilor.

Scris de: {autor}MFX{/autor}