2008, gloria PSD Constanta

O comparaţie a rezultatelor obţinute de PSD, PD-L şi PNL la ultimele trei „testări electorale" arată că alegătorii din judeţul Constanţa au preferat stânga

Lehamitea românilor faţă de tot ceea ce înseamnă politică şi politicieni a devenit o certitudine cu fiecare an ce trece. Rezultatul acestei stări de fapt: scăderea considerabilă şi constantă a prezenţei la urne a cetăţenilor cu drept de vot.

În ultimii ani, când românii au fost chemaţi să-şi desemneze reprezentanţii în diferite structuri, au răspuns în număr tot mai redus. Numai ultimele trei scrutine electorale - europarlamentarele din 2007, alegerile locale din iunie şi parlamentarele din noiembrie anul curent, sunt elocvente în ceea ce priveşte interesul tot mai scăzut manifestat de alegători. Astfel, de la un scrutin la altul, partidele politice au cumulat tot mai puţine voturi, ceea ce a afectat posibilitatea acaparării a cât mai mult din beneficiile puterii, la diverse nivele.
La nivelul judeţului Constanţa, alegerile europarlamentare din noiembrie 2007 a adus la urne doar 184.697 votanţi. Situaţia finală a voturilor obţinute atunci de formaţiunile politice arăta astfel: din cele 175.446 voturi valabil exprimate, 32,92% au fost adjudecate de PD, 24,18% au ajuns în vistieria PSD, 13,89% - la PNL, iar 11,80% au fost acumulate de PLD.

La locale, mobilizare mai bună

Din totalul de 635.505 cetăţeni cu drept de vot prevăzuţi pe listele electorale din cele 70 de circumscripţii din judeţ, pentru desemnarea primarilor au binevoit să participe la primul scrutin (n.r. cel din 1 iunie) doar 336.479 persoane, iar voturile valabil exprimate au fost în număr de 323.991, ceea ce a dus la atribuirea, în prima fază, a doar 39 de mandate. Lider în opţiunile alegătorilor a fost PSD (148.259 voturi), urmat de: PD-L (69.977 voturi), PNL (67.541 voturi), PNG-CD (9.126 voturi), PRM (5.584 voturi), PNŢCD (4.153 voturi) şi PC (4.037 voturi). În desemnarea componenţei consiliilor locale, preferinţele alegătorilor au păstrat acelaşi top şapte, cu singura diferenţă că PC a urcat o treaptă în faţa PNŢCD-ului, devansându-l cu aproape 100 de voturi.
Centralizarea voturilor exprimate pentru atribuirea mandatelor de consilieri judeţeni a demonstrat că electoratul a preferat tot reprezentanţii PSD, care au atras 148.208 voturi din totalul celor 315.125 valabil exprimate. Clasamentul a fost completat astfel: PD-L (69.298 voturi), PNL (52.801 voturi), PRM (8.574 voturi), PNG-CD (7.825 voturi), PC (5.627 voturi), iar PNŢCD nu a reuşit să strângă decât 3.645 voturi.

Dezinteres, dar acelaşi preferat - PSD

Ultima confruntare electorală a acestui an s-a consumat pe 30 noiembrie. Prezenţa la urne a scăzut: din 633.059 alegători înscrişi pe liste, 277.690 au trecut pragul secţiilor de votare pentru a-şi desemna viitorii parlamentari. La Camera Deputaţilor s-au înregistrat 264.359 voturi valabil exprimate, iar la Senat au fost valide 266.863 buletine de vot. În Camera Deputaţilor, doar trei formaţiuni au trecut pragul electoral, clasamentul fiind următorul:

Alianţa PSD+PC - 126.364 voturi (47,80%), PD-L -71.763 voturi (27,14%) şi PNL - 39.297 voturi (14,86% - procent faţă de totalul voturilor valabil exprimate). Şi la Senat, podiumul câştigătorilor a avut aceeaşi configuraţie, dar cu o uşoară creştere a procentelor înregistrate: Alianţa PSD+PC - 137.094 voturi (51,37%), PD-L - 76.112 voturi (28,52%) şi PNL - 39.713 voturi (14.88% - procent faţă de totalul voturilor valabil exprimate).

Cifrele sunt grăitoare

O comparaţie a rezultatelor înregistrate de principalele partide - PSD, PD-L şi PNL - în ultimele trei „testări electorale" arată clar că preferinţele alegătorilor din judeţul Constanţa s-au îndreptat tot mai mult spre stânga. Dacă la europarlamentare, PD+PLD au acumulat 44,72% dintre voturile electorilor, la alegerile pentru consiliul judeţean, unde se ştie că se votează politic, proaspătul PD-L a scăzut drastic - doar 21,99%, iar la parlamentare  a înregistrat o uşoară creştere - 27,14% la Camera Deputaţilor şi 28,52% la Senat.
Electoratul liberal a oscilat. La europarlamentare, PNL obţinea 13,89% din sufragii, la locale (n.r. reper fiind votul dat pentru consiliul judeţean) a crescut până la 20,85%, pentru ca cinci luni mai târziu să piardă nu mai puţin de şase procente (14,86%) la Camera Deputaţilor şi tot atât la Senat (14,88%).
Dacă în Parlamentul European, electoratul constănţean nu şi-a dorit prea mulţi reprezentanţi social-democraţi - PSD având 24,18%, la locale situaţia s-a schimbat radical - PSD - 47,03%, iar la parlamentare şi-a majorat avantajul în faţa principalilor adversari politici: PSD - 47,80% la Camera Deputaţilor şi 51,37% la Senat.
Pentru celelalte partide (inclusiv PRM), cele trei confruntări electorale au confirmat eliminarea oricărei şanse de a accede pe principala scenă politică.