2014, anul premierelor Mazăre, de la promisiuni „cum n-a văzut Parisul” la Cezar şi „băgatul în beci” de către DNA (I)

2014 a început în forţă pentru Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa.

A debutat, cum altfel?, cu noi şi noi promisiuni. Mai exact, la începutul anului, edilul-şef li se adresa din nou constănţenilor, prin intermediul unei... scrisori. Primarul îşi cerea scuze, explica, dar mai ales promitea. Pe alocuri, scrisoarea devenea lacrimogenă. 2014 este însă anul când Mazăre a fost reţinut, pe bază de ordonanţă, de procurorii Anticorupţie, sub acuzaţia că ar fi luat mită 175.000 de euro pentru facilitarea câştigării construcţiei locuinţelor din campusul social Henri Coandă de către o firmă israeliană.
2014 este, totodată, anul în care primarul Constanţei i-a întruchipat, pe rând, pe Cezar, pe Ştefan cel Mare şi  pe Ramses, dar a fost şi anul în care administraţia Mazăre a spus „adio!” cţiunilor deţinute în Portul Constanţa, urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale.
 
Vom face, în cele ce urmează, o trecere în revistă a celor mai importante momente care au marcat cel de-al 14 an de mandat al primarului municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Privind retrospectiv, se poate spune despre 2014 că a fost, pentru Mazăre, anul premierelor.

 „Cazinoul, această bijuterie a noastră”

În luna ianuarie a acestui an, constănţenii au primit, odată cu hârtiile legate de taxele şi impozitele locale, o scrisoare de la primar. După clasicele urări de „sănătate, viaţă lungă şi fericire”, social-democratul Radu Mazăre îşi începea mărturisirile. Edilul-şef susţinea că motivul pentru care Constanţa a fost luminată auster în timpul sărbătorilor de iarnă (n.r. din 2013-2014) a fost acela că s-a impus o chivernisire a bugetului local. „Ulterior, am înţeles că oamenii doreau altceva, aşa că, de la anul, oraşul tău va râde de Sărbători, iar eu voi fi în cartierul tău, cu tine în stradă, şi vom sărbători revelionul aşa cum n-a văzut Parisul”, promitea Mazăre. 
Printre promisiunile referitoare la o serie de proiecte de infrastructură, Mazăre pomenea de Cazino, pe care, ca niciodată, l-a catalogat drept “această bijuterie a noastră”. „Să ştii că situaţia Cazinoului mă preocupă foarte serios şi că încerc în permanenţă găsirea unei soluţii. Îţi promit că, într-un fel sau altul, voi reabilita această bijuterie a noastră cu fonduri europene sau cu investiţii private”, declara primarul. În toamna acestui an, clădirea-simbol a Constanţei a fost predată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice care, prin Compania Naţională de Investiţii, ar trebui să-l renoveze. Amintim că 2014 a fost an electoral, iar Cazinoul a reprezentat, şi de această dată, una din temele electorale pe care s-a bătut monedă, vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD, făcând campanie pentru fostul candidat la prezidenţiale, Victor Ponta, chiar din faţa Cazinoului, cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Cercetat sub control judiciar

Problemele încep, pentru primarul Constanţei, la începutul lunii aprilie, atunci când a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub acuzaţia că ar fi luat mită 175.000 de euro pentru facilitarea câştigării construcţiei locuinţelor din campusul social Henri Coandă de către o firmă israeliană. Iată însă ce spunea comunicatul de presă al DNA din data de 8 aprilie: „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, a inculpaţilor: MAZĂRE RADU ŞTEFAN, primar al mun. Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită; 

- MORGENSTERN AVRAHAM, reprezentant al unei societăţi comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită; 
Din ordonanţele de reţinere, întocmite de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora: 
La începutul anului 2011, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al Municipiului Constanţa, a lansat Programul de construire locuinţe modulare grupate în Campusul Social "HENRI COANDĂ", aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al Mun. Constanţa. 
Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei, ce urma a fi organizată. 


Astfel, în cursul anului 2011, i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câsşigarea licitaţiei, ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”.
Ulterior, edilul-şef a fost prezentat judecătorilor cu propunere de arestare preventivă, însă cererea procurorilor a fost respinsă de Curtea Supremă a României.
A fost pentru prima dată cand Radu Mazăre a fost reţinut de procurorii DNA. În prezent, el este cercetat în dosarul campusului social Henri Coandă sub control judiciar şi are obligaţia de a se prezenta marţea, la ora 12.00, la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, pentru a da cu subsemnatul.
Este, de asemenea, pentru prima dată în ultimii ani când şeful municipalităţii constănţene nu îşi petrece vacanţele şi sărbătorile în destinaţii exotice şi asta fiindcă nu are voie să părăsească ţara.

De ziua lui, Mazăre l-a întruchipat pe Cezar

Înclinaţia lui Radu Mazăre către întruchiparea de personaje istorice celebre care au rămas în memoria colectivă mai ales ca reprezentante ale absolutismului şi ca dictatori nu mai surprinde pe nimeni. În vara anului trecut, social-democratul constănţean a fost, pentru o seară, Regele Ludovic al XIV-lea, presupusul autor controversat al celebrelor vorbe „Statul sunt eu“, cuvinte considerate de mulţi ca fiind expresia puterii absolute monarhice din Franţa. Anul acesta, în contextul carnavalului din Mamaia, a debutat pe 5 iulie, chiar de ziua primarului, Mazăre a purtat costumul lui Cezar, celebrul general şi om de stat roman, cuceritorul Galliei (58-50 î.Hr.). Considerat un dictator, Cezar a lansat o serie de reforme politice şi sociale, dar a rămas în istorie drept cel în timpul căruia Roma pierde şi ultima doză de democraţie, dar şi ca fondator ai ideii de imperiu.

Ştefan cel Mare şi Ramses

Tot în vara acestui an, social-democratul constănţean a fost, preţ de câteva ore, Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei între anii 1457 şi 1504, cel rămas în istorie drept apărător al creştinătăţii.
Aşa-numita deghizare a primarului Mazăre în Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost însă destul de controversată. Asta pentru că unii dintre constănţeni şi nu numai s-au întreabat dacă este firesc ca un muritor de rând să întruchipeze un sfânt.
Am solicitat un punct de vedere pe marginea acestui aspect Arhiepiscopiei Tomisului, mai exact ÎPS Teodosie. Acesta însă ne-a „răspuns“ prin intermediul lui Călin Gavrilaş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, care ne-a declarat că ÎPS Teodosie l-a abordat special pe Radu Mazăre pe acest subiect, înainte de organizarea evenimentului. „A existat o discuţie între ÎPS şi primar. ÎPS l-a abordat tocmai pentru a se asigura că numele unui sfânt nu va fi dus în derizoriu. Momentul scenetei va fi desprins de cel al carelor alegorice. Va fi un moment decent, în care va fi transpusă o scenă istorică. Am primit asigurări că nu va fi nimeni semi sau foarte dezbrăcat“. L-am întrebat pe Călin Gavrilaş dacă este oportun ca ceea ce unii ar putea numi un neiniţiat să „dea viaţă“, pe o scenă, unui sfânt, în contextul unui… carnaval. „Întrebarea este firească, dar vă pot spune că există teatru de amatori. Va fi un teatru la nivel de amatori. Totul se va derula într-un cadru decent, pentru că trebuie să-l apărăm pe sfânt“, a subliniat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. A fost sau nu figura domnitorului aruncată în derizoriu? Privind retrospective, se poate considera că da, de vreme ce, pe scenă, alături de Mazăre, a fost prezent şi un pitic, actor în filme porno.
Ultima ediţie a carnavalului din Mamaia din 2014 a fost animată de costumarea lui Mazăre în faraonul Ramses al II-lea. Ediţia s-a vrut una spectaculoasă. „Un spectacol de final de sezon estival cu totul şi cu totul extraordinar”, garanta Fashion TV România, în vreme ce Mazăre promitea misticism şi fast. Vorbim, totuşi, despre cel considerat ca fiind cel mai mare faraon din istorie.

Instalat pe tron în 1279 î.Hr., Ramses al II-lea este considerat cel mai mare faraon al Egiptului Antic. A trăit 96 de ani, dintre care 67 pe tronul Egiptului. Rămas în istorie drept un personaj extrem de absorbit de cultul personalităţii, Ramses a purtat numeroase războaie, a ridicat clădiri impresionante şi s-a lăudat cu nenumărate femei. De ce tocmai Ramses al II-lea? Poate pentru că, asemenea celui mai mare faraon din istorie, primarul municipiului Constanţa pare cumva înclinat către un cult al personalităţii. Diferenţa constă însă în faptul că, în vreme ce în Egiptul Antic, pe vremea faraonilor, cultul personalităţii era de la sine înţeles, căci vorbim despre conducători consideraţi zei, în ţările democratice contemporane cultul personalităţii pare deplasat, dacă nu chiar penibil, şi se manifestă, în general, în cazul liderilor absoluţi, obsedaţi de putere. Când l-a întruchipat pe Ramses la o ultima ediţie a carnavalului - o ediţie cu piton, crocodili şi pui de leu - primarul municipiului Constanţa a ieşit dintr-un… sarcofag.