Accesul la informatii si participarea la decizii in administratie nu fac parte din preocuparile cons

Cetatenii nu-si cunosc drepturile si nu au incredere in institutiile si autoritatile publice si chiar nici in justitie

Precizam ca Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public a intrat in vigoare la 24 decembrie 2001, iar Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, la 23 martie 2003 * Din analiza privind numarul cazurilor in care persoanele s-au adresat justitiei pentru valorificarea celor doua drepturi consacrate prin Constitutia si legile Romaniei rezulta ca doar in 23 de cazuri locuitorii judetului si-au cautat dreptatea in instanta * La nivelul Tribunalului Constanta, potrivit Legii 544/2001, s-a inregistrat un numar total de 23 de plangeri in temeiul acestei legi, dintre care opt au fost respinse, iar trei hotarari au fost recurate * Din cele 23 de plangeri, alte opt erau in curs de judecata, iar in patru cazuri judecata a fost suspendata * In ce priveste Legea nr. 52/2003, s-a constatat ca nu a existat nici un caz in care persoanele sa se fi adresat tribunalului cu privire la incalcarea dreptului de a participa la procesul de luare a deciziilor administrative si de elaborare a actelor normative

Considerand liberul acces la informatii si participarea la decizii doua drepturi fundamentale a caror exercitare este benefica nu doar pentru cetateni, dar si pentru cresterea calitatii guvernarii, Institutul pentru Politici Publice a realizat o analiza privind numarul cazurilor in care persoanele s-au adresat justitiei pentru valorificarea celor doua drepturi consacrate prin Constitutia si legile Romaniei. Transparenta si participarea cetatenilor la actul de decizie sunt doua premise esentiale ale cresterii calitatii guvernarii. Faptul ca cetatenii solicita numai foarte rar informatii de interes public sau ca lipsesc aproape cu totul din procesul de luare a deciziilor care ii privesc nu poate sa insemne deloc ca lucrurile merg bine. Daca vor ca administratia lor sa nu fie una birocratica, formalista si prea putin eficienta, alesii locali, dar nu numai ei, trebuie sa-i incurajeze pe cetateni sa-si cunoasca si valorifice drepturile pe care le au prin lege. Precizam ca Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public a intrat in vigoare la 24 decembrie 2001, iar Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, la 23 martie 2003.

Nici o plangere formulata in conformitate cu Legea 52/2003

Tribunalelor li s-au solicitat urmatoarele doua informatii: numarul plangerilor inaintate instantei in temeiul Legii nr. 544/2001, respectiv al Legii nr. 52/2003, de la data intrarii in vigoare a celor doua acte normative si pana in prezent si in cate cazuri in care plangerile au fost solutionate prin respingere de catre instanta cei care au formulat respectivele plangeri au atacat cu recurs aceste solutii. In ce priveste Legea nr. 52/2003, s-a constatat ca nu a existat nici un caz in care persoanele sa se fi adresat tribunalului cu privire la incalcarea dreptului de a participa la procesul de luare a deciziilor administrative si de elaborare a actelor normative. De la data intrarii in vigoare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si pana la data monitorizarii, la nivelul Tribunalului Constanta s-a inregistrat un numar total de 23 de plangeri in temeiul acestei legi, dintre care opt au fost respinse, iar trei hotarari au fost recurate. Din cele 23 de plangeri, alte opt erau in curs de judecata, iar in patru cazuri judecata a fost suspendata.

23 de plangeri in instanta pe Legea 544/2001 inregistrate la Tribunal

In cazul Legii nr. 544/2001, rata plangerilor adresate justitiei la mia de locuitori arata faptul ca din cei 715.151 locuitori ai judetului nostru doar 0,032% au inaintat astfel de plangeri. Totusi, chiar si asa, la acest capitol judetul Constanta se inscrie, alaturi de Mehedinti, Bucuresti, Prahova, Cluj, Galati, Valcea, Braila, Hunedoara, Buzau, Gorj si Satu Mare, printre judetele cu cea mai buna rata a numarului de plangeri adresate justitiei (peste 0,020 la mia de locuitori). La polul opus, in "plutonul" judetelor in care nu s-a inregistrat nici o plangere se regaseste si judetul Tulcea. O rata superioara de plangeri adresate justitiei, se arata in analiza IPP, nu impune in mod automat concluzia ca locuitorii judetelor respective sunt mai activi in valorificarea drepturilor pe care le au prin Legea liberului acces la informatiile de interes public. De exemplu, la nivel judetean, numarul total de cereri adresate autoritatilor si institutiilor publice este cu mult mare decat numarul plangerilor adresate instantelor de judecata.

Mai multa aplecare din partea autoritatilor

Una din cele cateva concluzii este aceea ca disponibilitatea cetatenilor de a solicita informatii de interes public si de a se adresa inclusiv justitiei pentru a le obtine este destul de mica. Semnificativ pentru aceleasi concluzii este si faptul ca, la nivelul judetului Constanta, nu a existat absolut nici o plangere in justitie cu privire la transparenta decizionala si participarea persoanelor la decizia din administratia publica. Situatia aceasta are, cel mai probabil, doua principale explicatii: pe de o parte, cunoasterea precara de catre cetateni a drepturilor pe care le au, iar pe de alta parte, increderea scazuta a acestora in institutiile si autoritatile publice, chiar si in justitie. Acest lucru impune, pe de o parte, necesitatea ca autoritatile sa dea o atentie sensibil mai mare popularizarii celor doua legi (544/2001 si 52/2003), precum si o organizare mai eficienta pentru punerea lor in aplicare.