Agenţii economici din turism ar urma să plătească un impozit specific, anual Verbal, Ponta vrea… Parlamentul decide!

La întrunire au participat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) - Mirela Matichescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) - Mohammad Murad, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) - Aurelian Marin, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia - Nicolae Bucovală, deputatul PSD Mircea Titus Dobre și senatorurul PSD Nicolae Moga, viceprimarul cu atribuţii de primar al municipiului Constanța, Decebal Făgădău, prefectul judeţului, Ion Constantin, dar şi agenţi economici din turism.
 
Deşi ne apropiem de finalul sezonului estival, întâlnirea organizată de reprezentanţii mediului de afaceri din turism a avut ca scop prezentarea priorităţilor şi propunerilor în faţa autorităţilor statului, dezbaterea acestora şi identificarea unor soluţii. Aşa că, premierul Ponta a venit, însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean Horia Teodorescu, direct de la un resort din Deltă (n.r. unde s-a şi întors după discuţii), la Mamaia, pentru a le asculta cerinţele, pentru că decizia finală, după cum a lăsat să se înţeleagă, va aparţine Parlamentului.

Doleanţe din turism

În ordinea priorităţilor, oamenii de afaceri din turism susţin: implementarea impozitului specific (forfetar) în acest domeniu de activitate, creşterea reprezentativităţii şi importanţei sectorului turistic, precum şi înfiinţarea unui minister al Turismului sau, măcar, a unei Autorităţi Naţionale de Turism în subordinea directă a premierului. De asemenea, ei vor o concentrare a atenţiei organelor de control asupra altor sectoare de activitate „unde încă există evaziune (în special la produsele accizabile)“, eliminarea „ambiguităţilor şi a capcanelor folosite de organele de control în cazul IMM-urilor din turism”, care ar fi dus la falimentarea unora dintre ele.

Cerinţele lui Ponta

După ce a subliniat faptul că măsurile luate de Executiv până în prezent (introducerea TVA de 9% pentru serviciile din turism, a voucherelor şi preconizata reducere a TVA la 20%) au fost apreciate de interlocutori, premierul a venit şi cu cerinţe.

Ponta a solicitat asociaţiilor din mediul privat să îl sprijine în lupta împotriva evaziunii fiscale, „un cancer pentru economie, care împarte oamenii de afaceri în fraieri - cei care îşi plătesc taxele şi impozitele, şi deştepţi - cei care eludează taxele”. Totodată, le-a cerut o infrastructură mai bună în turism, creşterea numărului de turişti în România, şi „să ţină pasul cu ceilalţi competitori externi”.

Cât priveşte proiectul de lege ce i-a fost prezentat, primul ministru, dar şi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, au scăpat de răspundere. De principiu, ei sunt de acord cu introducerea impozitului specific pentru turism, cu proceduri mai simple şi controale mai puţine, însă decizia şi forma finală a proiectului de lege vor aparţine Parlamentului. „Vorbim despre un proiect de lege ce va trebui să treacă prin Parlament. Sper în toamnă să fie aprobat, astfel încât de la 1 ianuarie 2016 să fie aplicat. Proiectul, care se va depune ca iniţiativă parlamentară, dacă respectă ceea ce am discutat, şi anume plafonul acela de 5 milioane de euro cifra de afaceri, nu cum apăruse la un moment, 50 sau 75, era exagerat şi nu era o practică europeană şi dacă acesta va duce la debirocratizare şi la taxe mai simplu de plătit, sigur îl susţin”, a menţionat primul-ministru Victor Ponta.

Motivele iniţiatorilor

Proiectul de lege ce vizează introducerea impozitului specific pentru turism, precum şi modul de calcul al acestuia, a apărut în urma unor discuţii purtate de parlamentari constănţeni cu oameni de afaceri din domeniu. După cum recunoaşte şi senatorul Nicolae Moga, „fondatorul” şi cel care a gândit, a lucrat şi a pus pe hârtie proiectul este deputatul PSD Mircea Titus Dobre. În motivare se subliniază faptul că este necesară asigurarea stabilităţii financiare a economiei şi a unei „contribuţii juste a agenţilor economici la efortul general de dezvoltare a ţării corespunzător importanţei domeniului turismului şi alimentaţiei publice”. Totodată, se doreşte „un tratament fiscal echitabil, care să respecte principiul proporţionalităţii”, dar va ajuta şi la „promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea concurenţei neloiale şi creşterea conformării voluntare şi stimularea investiţiilor”.

Formula se decide în funcţie de domeniu

Impozitul specific anual ar urma să se calculeze pe baza formulelor stabilite distinct pentru fiecare domeniu în parte, astfel: CAEN 5610 „Restaurante”, 5621 „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 „Alte servicii de alimentaţie”, 5510 „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare”, 5520 „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”, 5590 - „Alte servicii de cazare”
 
Deputatul Mircea Dobre a subliniat că impozitul specific se aplică operatorilor economici care desfăşoară numai activităţi corespunzătoare codurilor CAEN menţionate. „Impozitul este anual, declararea şi plata impozitului se efectuează trimestrial, în sumă egală cu o pătrime din impozitul forfetar anual, stabilit conform formulelor”, a adăugat parlamentarul constănţean. El a explicat faptul că, pentru determinarea valorii impozitului standard în domeniul turismului - restaurante, alte activităţi de cazare etc. s-a ţinut cont de câţiva indicatori relevanţi.
 
„S-au luat în calcul indicatori relevanţi cum ar fi: capacitatea de a produce venit (număr de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei); zona şi amplasamentul (vadul comercial); sezonalitatea activităţii, dar şi categoria hotelurilor/pensiunilor (număr stele/flori)”, a explicat deputatul Mircea Dobre.
 
Concret, pentru deţinătorii de unităţi de cazare, acest impozit specific va fi stabilit în funcţie de locurile de cazare sau de camere şi va fi o sumă fixă, anuală, indiferent de gradul de ocupare.