Anul politic 2021 marcat de crize politice, schimbare de premier, intrarea în opoziție a USR. Puterea este preluată de Coaliție în care vioara întâi este PSD

 

• Se încheie anul de la apariția speranței guvernării de dreapta în România
• Ce s-a ales din această speranță?
• Cum și-au îndeplinit guvernanții promisiunile în baza cărora electoratul le-a încredințat puterea?
• Cum a reușit PNL să piardă puterea și să fie nevoit să accepte să cânte vocea II-a în Coaliție, cum s-a manifestat opoziția și cum s-a produs ieșirea USR PLUS de la guvernare?
• În rândurile de mai jos încercăm să creionăm o imagine, a ceea ce s-a întâmplat în politica românească pe parcursul unui an marcat de crize și luptă pentru putere

Anul politic 2021 a „început” pe 10 februarie, când deputaţii PSD au depus o moţiune simplă la adresa ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, intitulată "Incompetenţa şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor!" și continua cu declanșarea crizei din coaliţia guvernamentală generată de demiterea ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu pe 14 aprilie 2021.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat în aceeași zi decretul de desemnare a premierului Florin Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii.
Această numire a venit, după ce premierul Florin Cîţu l-a revocat din funcţie pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a preluat interimar acest portofoliu, ca urmare a refuzului vicepremierului Dan Barna de a-şi asuma această responsabilitate.

Din acest moment, premierul Florin Cîţu nu mai are susţinerea USR PLUS. Anunţul a fost făcut de  vicepremierul de la acea vreme Dan Barna.
Încă preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că, pentru liberali, nu există altă soluţie politică de guvernare decât actuala coaliţie şi a subliniat că USR PLUS trebuie să facă o nouă propunere de ministru al Sănătăţii.

Urmează o perioadă în care PNL și USR PLUS se calcă reciproc pe bătături.

Criza se adâncește.




Parlamentarii PSD au depus, la 23 iunie, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîţu, intitulată "România eşuată. Recordul 'fantastic' al Guvernului Cîţu". Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, în aceeaşi zi, pentru prezentarea moţiunii.

Dezbaterea şi supunerea la vot a moţiunii de cenzură, anunțată pentru 24 iunie, se amână pentru 5 octombrie. Dar asta aveam să aflăm cu toții mult mai târziu.

Anunțul de revocarea din funcţie a ministrului Justiţiei, Stelian Ion de pe 1 septembrie, declanșează tensiuni iremediabile în interiorul coaliţiei de guvernare.

O zi mai târziu, președintele Iohannis semna decretele privind revocarea lui Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei şi cel prin care ministrul de Interne, Lucian Bode, este desemnat ministru interimar la Justiţie.


Tot pe 2 septembrie, copreşedintele USR PLUS Dan Barna a declarat că în şedinţa coaliţiei din seara zilei formaţiunea pe care o reprezintă intenţionează să încerce "calea elegantă" şi să ceară demisia de onoare a premierului Florin Cîţu, menţionând că, dacă acest lucru nu se va întâmpla, are pregătită moţiunea de cenzură.

În aceeași zi Biroul Politic Naţional al PNL, la care au participat 70% dintre membri, a adoptat, în unanimitate, o rezoluţie în care PNL îşi reafirmă sprijinul pentru premierul Florin Cîţu.

Pe 3 septembrie, liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, a declarat că USR PLUS are cele 80 de semnături pentru depunerea unei moţiuni de cenzură şi a trimis o propunere de text către co-preşedintele AUR, George Simion.

Tot pe 3 septembrie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a invitat toate partidele care doresc înlăturarea Guvernului Cîţu să contribuie cu modificări la textul moţiunii de cenzură publicate de social-democraţi.



Câteva zile mai târziu urmează demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, prezentarea moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR, prelungirea stării de alertă cu 30 de zile.

Pe 7 septembrie, vicepremierul Dan Barna şi miniştrii USR PLUS şi-au depus demisiile la Guvern.

Pe 8 septembrie, Iohannis a semnat decretele prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Tot pe 8 septembrie, deciziile premierului Florin Cîţu privind eliberarea din funcţie a secretarilor de stat din partea USR PLUS au fost publicate în Monitorul Oficial.

Pe 9 septembrie - Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit în şedinţă comună pentru prezentarea moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR intitulată "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!".

Pe 9 septembrie, premierul Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR.

Luna octombrie este deschisă de incendiul izbucnit la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, urmat de Congresul PNL și aprobarea evaluării PNRR din partea Comisiei Europene.

Pe 1 octombrie, un incendiu a izbucnit la secţia ATI COVID a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, autorităţile activând Planul roşu de intervenţie.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunţat că şapte oameni au murit în urma tragicului eveniment. Potrivit ministrului, în spital erau 10 pacienţi la ATI. El a punctat că pompierii au intervenit în 8 minute, iar în mai puţin de o oră focul a fost stins. Întregul spital a fost evacuat, iar toate unităţile sanitare din judeţ au fost pre-alertate pentru preluarea pacienţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor victimelor incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa şi a subliniat că le-a cerut premierului şi ministrului Sănătăţii să ia toate măsurile necesare şi să facă "absolut tot ce este posibil" pentru a preveni ca un alt accident să se mai întâmple în spitalele din ţară.




Klaus Iohannis a declarat în acea zi că "astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii". "Este o zi neagră, de doliu, pentru naţiunea română. Indiferent care va fi concluzia anchetelor cu privire la cauzele incendiului, cei care au pierit astăzi nu vor mai putea fi aduşi înapoi şi vor lăsa un gol imens în urma lor", a încheiat preşedintele.

De atunci Spitalul a rămas închis și nu există un termen clar pentru reluarea activității.

Pe 25 septembrie a avut loc Congresul Partidului Naţional Liberal pentru alegerea noului preşedinte, dintre preşedintele în exerciţiu, Ludovic Orban, şi premierul Florin Cîţu, cu participarea a 5.000 de delegaţi din toată ţara.

Florin Cîţu a câştigat mandatul de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, cu 2.878 de voturi "pentru". Ludovic Orban a obţinut 1.898 de voturi "pentru".

După Congres, pe 28 septembrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat că îşi depune demisia din funcţie, precizând că "pentru premierul Florin Cîţu, agricultura şi industria alimentară nu au fost niciodată priorităţi".

În aceași zi, Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

Pe 30 septembrie - Moţiunea de cenzură iniţiată de Partidul Social Democrat, intitulată "Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!", a fost citită în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. Şedinţa a fost condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 209 parlamentari. Mare parte din parlamentarii USR PLUS au lipsit din sală, conectându-se pe tablete la şedinţa comună.




Pe 2 octombrie este aleasă noua conducere în cadrul Congresului USR PLUS.

Cătălin Drulă, Vlad Voiculescu, Dan Barna, Ionuţ Moşteanu, Anca Dragu, Allen Coliban şi Claudiu Năsui sunt noii vicepreşedinţi ai USR PLUS, în urma alegerilor interne pentru stabilirea componenţei Biroului Naţional. Dacian Cioloş, preşedinte ales al USR PLUS, a precizat că nu agreează varianta unui guvern tehnocrat şi că nu doreşte nici alegeri anticipate.

Pe 4 octombrie - Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, fără amendamente, OUG 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" cu o valoare de 50 de miliarde de lei, prin care, în perioada 2021-2028, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia contracte de finanţare multianuală pentru a realiza lucrări pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri de interes local, sisteme de distribuţie a gazelor naturale.

Pe 5 octombrie este votată și adoptată moţiunea de cenzură iniţiată de PSD cu 281 voturi.

Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile. Astfel, Guvernul Cîţu a fost demis.

O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că orice persoană susţinută de o majoritate parlamentară poate să devină premier.
Iohannis a declarat cu privire la posibilitatea refacerii coaliţiei prin cooptarea USR la guvernare că este "greu de negociat cu un fost partener care a votat să-ţi dărâme Guvernul". El a afirmat că Guvernul interimar va rămâne în funcţie până la găsirea unei soluţii şi s-a declarat sceptic că o soluţie se va cristaliza la prima rundă de consultări pe care o va avea cu partidele şi formaţiunile parlamentare.

Pe 7 octombrie, Iohannis a anunţat că va convoca partidele şi formaţiunile parlamentare pentru o primă rundă de discuţii pe marginea rezolvării crizei guvernamentale. Este desemnat candidat pentru funcția de premier, Dacian Cioloș.

Pe 18 octombrie - Camera Deputaţilor a declarat vacantă funcţia de preşedinte al acestui for legislativ, printr-o hotărâre adoptată de plen, în urma demisiei lui Ludovic Orban (13 oct).

Pe 20 octombrie - Guvernul propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş, a fost respins de plenul reunit al Parlamentului. Au fost înregistrate 88 de voturi "pentru" şi 184 "împotrivă". Pentru ca guvernul propus să fie învestit de Parlament era nevoie de minimum 234 de voturi "pentru". Votul a fost secret cu bile.

Preşedintele Klaus Iohannis convoacă din nou partidele şi formaţiunile parlamentare la consultări, în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier.



Nicolae Ciucă, ministrul interimar al Apărării, a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis candidat la funcţia de prim-ministru.

În plină criză politică, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, la 27 octombrie, o vizită de stat în Egipt, la invitaţia omologului egiptean, Abdel Fattah El-Sisi. A fost primit de omologul său egiptean la Palatul prezidenţial Al-Ittihadiya.
Pe 1 noiembrie, Biroul Executiv al PNL a decis depunerea mandatului de premier desemnat de către Nicolae Ciucă şi flexibilizarea negocierilor cu toate forţele politice democratice din Parlament. Depunerea mandatului de către Nicolae Ciucă a fost înregistrată, la 2 noiembrie, la Parlament.

Și tot la începutul lunii noiembrie, copreşedintele AUR, George Simion, a anunţat iniţierea procedurilor de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. 

În zilele de 10, 11 şi 12 noiembrie - PNL, PSD şi UDMR negociază pentru programul de guvernare.  Pe 12 noiembrie - Biroul Executiv al PNL l-a exclus din partid pe fostul preşedinte al formaţiunii, Ludovic Orban.

O săptămână mai târziu, Biroul Executiv al PNL a decis, la 18 noiembrie, cu unanimitate de voturi, să-l propună pe Nicolae Ciucă pentru funcţia de premier.

Florin Cîţu, a fost ales, la 23 noiembrie, preşedinte al Senatului, în timp ce, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Încă nu avem Guvern, dar liderii partidelor parlamentare și-au asigurat scaunele.

În urma consultărilor de la Cotroceni cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui premier, Nicolae Ciucă a fost desemnat, la 22 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis drept candidat la funcţia de prim-ministru.

Plenul Parlamentului a acordat, la 25 noiembrie, votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Nicolae Ciucă. S-au înregistrat 318 voturi "pentru" şi 126 voturi "împotrivă".

Pentru ca guvernul propus să fie învestit de Parlament, era nevoie de minimum 234 de voturi "pentru".

Tot atunci s-a semnat un acord politic între PSD, PNL şi UDMR privind funcţionarea Coaliţiei Naţionale pentru România.

Tot pe 25 noiembrie, membrii Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă au depus jurământul de învestitură, în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Cotroceni.
 
PRECIZĂRI:
         
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.