Bilanțul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis

Astăzi, 12 februarie 2025, Administrația Prezidențială a publicat bilanțul celor două mandate ale președintelui-demisionar al României, Klaus Iohannis.

Bilanțul este împărțit în funcție de cele două mandate în care Iohannis a fost președinte. Astfel, primul document include mandatul 2014-2019, iar cel de-al doilea document, mandatul 2019-2024.

Documentele au în componență peste 1.500 de pagini.

Bilanțul primului mandat, 2014-2019 (Preambul)

„Pe 21 decembrie 2019, Klaus Iohannis a depus jurământul în fața Parlamentului,  preluând astfel un nou mandat de Preşedinte al României.

În cei cinci ani ai celui de-al doilea mandat. Preşedintele Klaus Iohannis a avut misiunea esențială de a ghida țara printr-o serie de crize fără precedent. Eforturile sale au stat sub semnul continuității și s-au concentrat pe menținerea stabilității, promovarea evoluției democratice, protejarea populației şi consolidarea statului de drept, toate acestea fiind imperative pentru o Românie mai puternică şi mai unită.

Obiectivul prioritar al Preşedintelui Klaus Iohannis a fost identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României şi a cetățenilor săi.

În planul politicii externe, cel de-al doilea mandat al Preşedintelui Klaus Iohannis a fost axat pe responsabilitate, predictibilitate şi continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai acţiunii diplomatice a României - consolidarea rolului şi a influenței țării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO, precum şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Securitatea națională a reprezentat o constantă a priorităților strategice esențiale ale României și, în egală măsură, ale Președintelui Klaus Iohannis. Războiul declanşat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a adus noi provocări în planul securității naţionale şi regionale. România, ca stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, a avut o poziție clară de susţinere a Ucrainei și de condamnare fermă a agresiunii rusești. Preşedintele Klaus Johannis a fost un promotor fervent al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și a susținut activ şi asiduu consolidarea prezenţei şi a activității NATO în România şi în regiunea Mării Negre, ca parte a eforturilor aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Rezultatele eforturilor naţionale în acest domeniu, conduse de către Preşedintele Klaus Iohannis, au fost substanțiale.

Pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent, afectând toate aspectele vieții sociale și economice. Facilitând cooperarea între instituțiile naționale și internaționale pentru a răspunde eficient provocărilor crizei umanitare, Preşedintele Klaus Johannis a avut un rol crucial, generând o abordare unitară şi coerentă, menită să reducă riscurile şi impactul negativ asupra populației. Comunicând consecvent atât cu cetățenii, cât şi cu autoritățile naționale, Preşedintele României a acţionat prompt și decisiv pentru a asigura măsuri eficiente de prevenire şi combatere a virusului SARS-COV2, colaborând îndeaproape cu Guvernul şi cu experții în sănătate publică.

Cel mai important demers al Preşedintelui Klaus Iohannis în sfera educației şi cercetării, proiectul „România Educată", o viziune de țară în domeniu, s-a concretizat prin promulgarea noilor legi ale educației. „România Educată" este un exemplu de bună-practică în elaborarea politicilor publice, fiind rezultatul celei mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației, integrând opțiunile actorilor din educație, aşteptările cetățenilor şi recomandările experților.

În plan intern, Preşedintele Klaus Iohannis a continuat să promoveze reformele menite să întărească statul de drept, instituțiile democratice, subliniind permanent importanța transparenţei şi a responsabilității în administrația publică.
 

În ciuda dificultăților generate de multiplele crize cu care s-a confruntat tara, mandatul Preşedintelui Klaus Iohannis a fost caracterizat de o viziune clară asupra obiectivelor de bunăstare, prosperitate şi securitate ale statului român. O voce puternică și respectată la nivel european. Preşedintele României a demonstrat un angajament ferm faţă de valorile democratice şi o abordare pragmatică în gestionarea provocărilor.

2019-2024 a reprezentat o perioadă semnificativă în evoluția societății românești, marcând totodată un efort susținut de consolidare a democrației şi de asigurare a stabilității intr-un context global extrem de dificil, este menționat în document.

„Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Preşedintele României, câştigând încrederea românilor cu o viziune despre cum trebuie să evolueze țara noastră în următorii zece ani. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014, moment care a marcat intrarea în exercițiul mandatului său de Preşedinte.

Obiectivul fundamental al Preşedintelui Klaus Iohannis pentru România a fost, încă de la începutul mandatului, acela de a construi o ţară puternică, prosperă, cu o democrație autentică. Toate acțiunile şi realizările primului mandat s-au subsu-mat acestei viziuni, a unei Românii puternice, o ţară în care fiecare cetăţean să simtă că poate prospera.

În viziunea Preşedintelui Klaus Iohannis, România puternică este un stat care are grijă de cetăţenii săi, prin mijloace legale şi diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o ţară care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naționale și resursele naturale. România puternică este țara care are ca priorități educația și sănătatea, care îşi protejează patrimoniul, domeniile de excelență, un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menţinerea securității colective și la promovarea democrației şi libertăţii. Prezentul document prezintă exhaustiv şi transparent acţiunile, demersurile şi iniţiativele Preşedintelui României, subsumate obiectivelor urmărite în cursul mandatului. Acest bilanţ al mandatului prezidențial 2014-2019, structurat pe zece capitole principale, oferă o imagine detaliată a celor cinci ani de mandat ai Preşedintelui Klaus Iohannis.

Angajamentul Președintelui Klaus Iohannis referitor la statul de drept şi la reforma instituţiilor politice, asumat în fața cetăţenilor în anul 2014 şi reiterat în Parlament cu ocazia depunerii jurământului, a fost circumscris permanent atribuţiilor sale constituţionale şi a urmărit, în principal, asigurarea unei justiţii independente şi continuarea luptei anticorupție, întărirea încrederii în instituțiile statului, asigurarea unei legislații coerente şi predictibile, precum şi susţinerea unei reforme a legislaţiei electorale.

Consolidarea statului de drept şi întărirea mecanismelor democratice depind în mod direct de încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Asumarea şi promovarea activă a valorilor care stau la baza Constituţiei României şi a societăţii noastre sunt elementele comune ale întregii activităţi a Preşedintelui României.

În toate aceste demersuri, Preşedintele Klaus Iohannis a preluat în mod constant semnalele cetățenilor şi a acţionat ca un liant al vectorilor democratici din România, reușind crearea unui front comun pentru reafirmarea idealurilor şi valorilor europene.”, se arată în document.