Birourile externe de promovare, sămânță de scandal! Fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre, îl desființează din nou pe Trif (document)

Schimburile de replici între actualul ministru al Turismului, Bogdan Trif, și fostul oficial al portofoliului, deputatul Mircea Dobre, continuă. Recent, Trif l-a atacat pe Dobre printr-un comunicat de presă, prin intermediul căruia îl acuză în legătură cu desființarea birourilor externe de promovare.
 
 „Pentru că ministrul Turismului a făcut referire la persoana mea, în ultimul comunicat de presă, afirmând încă o dată că am făcut o greșeală închizând birourile de promovare, voi veni cu o serie de explicații pentru el și pentru toți cei care susțin acuzațiile la adresa mea. De data aceasta sper să înțeleagă”, susține Dobre într-o postare pe pagina sa de Facebook.
 
Ca fost ministru al Turismului, afirmă Dobre, „îmi cer scuze că în anul 2017 am introdus voucherele de vacanță, care au adus creșteri substanțiale în turismul românesc anul acesta, îmi cer scuze că am făcut toate demersurile necesare și legale pentru a redeschide birourile externe doar după crearea cadrului legislativ necesar și după o analiză corectă a eficienței acestora, în urma raportului Curții de Conturi a României; îmi cer scuze că îmi pasă în continuare de soarta țării mele și a turismului din România, ca politician român, fost ministru al Turismului și deputat în Parlamentul României. (Statisticile atașate în secțiunea „Documente” vorbesc prin cifre concrete despre efectele voucherelor de vacanță, chiar în afara vârfului de sezon estival, potrivit fostului oficial de la Ministerul Turismului).
 
În anul 2017 am explicat foarte clar că acele birouri au fost desființate în urma neregulilor descoperite și explicate în rapoartele Curții de Conturi a României, dar și ca urmare a faptului că nu îndeplineau minimele criterii de drept internațional. Pentru cei care nu cunosc legislația internațională, precizez că în lipsa unui statut diplomatic, persoanele care au reprezentat România la acele birouri externe pur și simplu nu îndeplineau condițiile necesare pentru a face acest lucru.
 
În timpul mandatului meu de ministru, am modificat Ordonanța 58/1998, act normativ în care a fost introdusă noțiunea de «atașat în turism» (Ordonanța 15/2017 art. 2 litera S), tocmai pentru a crea acest cadru legal necesar pentru redeschiderea birourilor externe, în perfectă legalitate. Ulterior, ministerul nu a făcut altceva decât să realizeze o hotărâre de Guvern care a fost adoptată în ședința de Guvern din 13 septembrie 2018 - o zi cu ghinion pentru turismul românesc, deoarece s-a făcut totul pe repede înainte, din nou din cauza incompetentului ministru al Turismului, Bogdan Trif, care s-a grăbit pentru că trebuie să plece în concediu, începând cu 17 septembrie”, susține Dobre.
 
În continuare, Dobre oferă câteva explicații, pentru a arăta ce consecințe nefaste are această hotărâre de guvern, adică ce se va întâmpla efectiv imediat după ce aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial.
 
„Ministerul Turismului crește numărul posturilor cu 50 de noi funcții, dintre care 40 vor fi ocupate de atașații de turism, iar 10 de personalul suport pentru activitatea ce urmează a fi derulată de aceștia. Ar fi interesant dacă ministrul Turismului ar putea prezenta publicului fundamentarea numărului de 40 de posturi de atașați de turism (s-a stabilit acest număr în baza căror studii de piață sau analize privind activitățile ce ar urma să fie derulate pe spațiile unde vor activa acești atașați; ce studiu justifică prezența a două persoane pentru același post, în condițiile în care Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării au câte un singur atașat în fiecare ambasadă). În țările din Europa, acolo unde vor exista aceste birouri de promovare externă, ar trebui angajați, pe lângă un singur atașat, cetățeni români care locuiesc acolo. De calitatea acestor reprezentanți depind atât imaginea României, cât și soarta românilor care ar putea avea probleme în respectivele țări în timp ce se află în vacanță.
 
De asemenea, este necesară prezentarea analizei cost-beneficiu care să fundamenteze o cheltuială de minimum 2.400.000 euro anual, sumă ce va fi alocată pentru acești atașați, doar pentru costurile salariale și administrative, la care se adaugă cele pentru închirierea spațiilor și bugetele proprii de promovare, de minimum 5.000 de euro lunar pentru fiecare reprezentanță din cele 20 care ar urma să fie deschise. Un lucru este cert: doar cu o alocare bugetară corectă se poate face performanță, iar promovarea turismului are nevoie de fonduri substanțiale, însă la fel de important este și cum sunt cheltuiți acești bani, adică eficiența investiției. Primul pas pentru a ne asigura de eficiența investiției - oricât de mare ar fi bugetul alocat - să analizăm care sunt destinațiile unde își vor desfășura activitatea aceste birouri, să calculăm corect numărul acestora, numărul de persoane care se vor ocupa de promovarea României în străinătate, dar mai ales să verificăm pregătirea profesională a acestor oameni și potențialul lor real de a reprezenta România, astfel încât să nu aducă mai mult prejudicii, în loc de beneficii, pe banii țării.

 
În plus, existența unui subsecretar de stat coordonator al acestor birouri externe nu numai că nu se justifică, dar pare deja genul acela de post creat special - cu dedicație, cum spun jurnaliștii - pe care urmează să-l ocupe o persoană foarte importantă pentru calculele politice ale celor care o vor desemna. În funcție de numele persoanei în cauză, poate vom înțelege toți ceva în plus despre anumite grupuri de interese care trebuie să fie servite. Mai mult, acești atașați sunt încadrați într-o Direcție Generală care este deja coordonată de un secretar de stat. Va fi o coordonare bicefală? Și, dacă da, care este, de fapt, scopul?”, întreabă, retoric, Mircea Dobre.