Bugetul UE pentru 2025 se va axa pe cercetare, sănătate, educație și climă

•Deputații propun un buget de aproape 201 de miliarde de euro, înainte de negocierile cu statele membre
•Primul buget anual după revizuirea cadrului financiar multianual al UE
•Primul buget anual care conține costuri mai mari decât cele preconizate pentru rambursarea dobânzilor Next Generation EU
•Creșterea costurilor de rambursare pentru planul de redresare nu trebuie să reducă finanțarea pentru programe esențiale, precum Erasmus+




Parlamentul solicită un buget al UE pentru 2025 ce se va concentra pe îmbunătățirea vieții oamenilor, creșterea competitivității și abordarea provocărilor actuale, se arată într-un comunicat transmis de biroul de presă al Parlamentului European.

Eurodeputații au stabilit suma totală a creditelor de angajament pentru proiectul de buget al anului viitor la aproape 201 de miliarde de euro, cu 1,24 de miliarde de euro mai mult decât propunerea Comisiei din iunie. Parlamentul dorește să sprijine programe importante pentru a face față provocărilor din domeniul sănătății, pentru a sprijini tinerii, agricultura și zonele rurale, pentru a-i ajuta pe cei afectați de dezastre naturale, pentru a susține acțiunile climatice, pentru a gestiona migrația și nevoile de securitate, precum și pentru a consolida sprijinul UE acordat regiunilor vecine, care se confruntă cu crize geopolitice și umanitare. Eurodeputații au restabilit nivelul inițial al bugetului, unde Consiliul a propus reduceri de 1,52 de miliarde de euro, și au stabilit creditele de plată la 153,5 de miliarde de euro.

Costurile de rambursare pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență Europeană (MRR)

Deputații subliniază că aceste costuri de rambursare pentru MRR, care sunt de două ori mai mari decât cele prevăzute inițial pentru 2025, nu trebuie să ducă la reducerea finanțării pentru programe esențiale, cum ar fi Erasmus+ sau cercetare și inovare. Prin urmare, aceștia doresc să restabilească reducerile făcute de statele membre la creditele alocate acestor domenii și insistă asupra utilizării corespunzătoare a noului „mecanism în cascadă al instrumentului de redresare”, introdus prin revizuirea bugetului pe termen lung al UE. Acest mecanism este conceput pentru a gestiona costurile de împrumut în creștere ale programului Next Generation EU, fără a afecta inițiativele cheie, și astfel, menține flexibilitatea bugetului și capacitatea de reacție.


Victor Negrescu (S&D, România), raportor general pentru bugetul UE 2024 (pentru secțiunea III - Comisia), a declarat: „Votul de astăzi este un semnal puternic de sprijin pentru un buget al UE centrat pe cetățeni, axat pe investiții în dezvoltarea economică și îmbunătățirea vieții oamenilor. De aceea, solicităm creșteri cu 110 de milioane EUR pentru acțiunile în domeniul sănătății, 70 de milioane EUR pentru Erasmus, 42 de milioane EUR pentru a proteja cetățenii noștri împotriva efectelor dezastrelor naturale, 96 de milioane EUR pentru agricultură, 120 de milioane EUR pentru ajutor umanitar și 110 de milioane EUR pentru vecinătatea estică și sudică.”

Votul va iniția trei săptămâni de negocieri de „conciliere” cu Consiliul, pentru a ajunge la un acord privind bugetul pentru anul viitor, ce va trebui apoi votat de Parlament și semnat de președinta Metsola.

Context

Bugetul UE finanțează 90% dintre activități în țările UE și dincolo de granițele sale, de care beneficiază cetățeni, regiuni, fermieri, cercetători, studenți, ONG-uri și mediul de afaceri. Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este destinat în principal investițiilor, pentru a genera creștere economică și oportunități în întreaga Uniune Europeană.


UE deservește 27 de țări cu o populație totală de 450 de milioane. În acest context, bugetul UE este relativ mic - în medie, 160-180 de miliarde de euro pe an în perioada 2021-27. Această sumă este comparabilă cu bugetul național din Danemarca, ce deservește 5,6 de milioane de cetățeni, și este cu 30% mai mică față de bugetul Poloniei, ce deservește 38 de milioane de cetățeni.


Citește și:
Parlamentul European rezultat în urma alegerilor europene din 6 - 9 iunie se reuneşte marţi în sesiune constitutivă