Ca la noi, la nimeni. PSD aruncă în aer legislaţia privind urbanismul! Se urmăreşte eliminarea posibilităţii atacării în justiţie a documentaţiilor adoptate cu nerespectarea legii

USR se opune respingerii OUG 100/2016. În cazul votului negativ, formaţiunea politică va cere preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită legea la Parlament.
USR protestează împotriva intenţiei majorităţii PSD-ALDE de a respinge o ordonanţă adoptată de către Guvernul Cioloş care încerca să limiteze urbanismul sălbatic, conflictul de interese în domeniul autorizării construcţiilor şi introducea de noi contravenţii în materie de urbanism.

În această săptămână, în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a Camerei Deputaţilor, la propunerea MDRAPFE, s-a hotărât transmiterea către plen a unui raport de respingere a OUG 100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
 
Argumentul invocat pentru respingere a fost faptul că s-au primit prea multe amendamente care vădesc necesitatea rescrierii în întregime a celor două legi. În acest sens, s-a decis ca MDRAPFE să constituie un grup de lucru la care să participe şi deputaţi ai Comisiei pentru administraţie.

Grupul USR va propune în plen revenirea în comisii pentru un raport suplimentar. Camera Deputaţilor este decizională. Dacă OUG100-2016 va fi totuşi respinsă de Camera Deputaţilor, USR va cere preşedintelui României, Klaus Iohannis, să retrimită legea la Parlament.

Despre necesitatea menţinerii OUG 100/2016 

„Ordonanţa limitează urbanismul derogatoriu, încercând o echilibrare a interesului public şi privat, impunând administraţiei publice să aibă o viziune de ansamblu. În România, administraţiile publice locale tolerează şi uneori chiar încurajează, cazul Bucureştiului, urbanismul derogatoriu. Prin urbanism  derogatoriu se înţelege planificarea urbană care se bazează pe excepţie de la lege, promovând creşterea haotică, nesustenabilă a localităţilor.

De ce se întâmplă acest lucru? Lipsa unei viziuni de dezvoltare a administraţiei publice locale şi interesul financiar al investitorilor privaţi în detrimentul interesului public. Legea 350/2001 a fost modificată în 2013, imediat ce Liviu Dragnea a ajuns ministrul MDRAP.  Modificările au readus urbanismul derogatoriu ca mijloc de planificare urbană. Prin adoptarea OUG 100/2016, se corectau cele mai grave aspecte ale acestei legi. Cu PSD la putere, se revine la  urbanismul derogatoriu. Legea astfel modificată permite investitorilor privaţi să modifice Planul Urbanistic General, care are putere de lege la nivelul localităţilor, prin iniţierea unor Planuri Urbanistice Zonale private, o situaţie unică în Europa“, susţin reprezentanţii USR.

Impactul respingerii OUG 100/2016 

OUG prevedea condiţii privind elaborarea PUZ-urilor astfel încât acestea să se realizeze pentru terenuri de peste 5.000 mp, care să conţină cel puţin trei drumuri publice. În România, majoritatea planurilor urbanistice sunt iniţiate de investitori privaţi. Acestea, de obicei, reglementează o parcelă. Multe dintre aceste planuri urbanistice se referă la derogări semnificative (legea permite, în cele mai multe cazuri, derogări de până la 20% din indicatorii urbanistici reglementaţi anterior ca maximum posibili). Astfel, investiţiile tind să modifice punctual reglementările de urbanism gândite la nivel global.
 
Prin acumularea în timp a unor derogări, apar dezechilibre importante la nivelul aşezării umane (cel mai potrivit exemplu este Bucureştiul). PUZ-urile sunt adoptate de consiliile locale, au avizul arhitectului-şef şi al diferitelor autorităţi ale statului. Pe tot acest parcurs de aprobare, ar trebui să existe o echilibrare între interesul privat şi cel public. Deşi sunt iniţiate de investitori privaţi, PUZ-urile, în final, devin ale administraţiei publice. Este în interesul administraţiei publice ca aceste documentaţii să aibă o viziune de ansamblu care să poată fi implementă nu numai fără a conduce la dezechilibre în funcţionarea localităţii, ci concurând la urmărirea viziunii teritoriale a respectivei localităţi.

Renunţarea la unele obligaţii ale membrilor comisiilor de urbanism pentru evitarea conflictelor de interese 

OUG prevedea ca membrii Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care se obligă ca, pe perioada exercitării mandatului, să nu încheie sau să nu execute contracte de achiziţii publice cu autoritatea publică locală/judeţeană din a cărei comisie fac parte şi să se abţină de la vot în cazul documentaţiilor supuse avizării în cazul în care au participat la elaborarea lor.

Renunţarea la responsabilizarea consilierilor locali în aprobarea/respingerea planurilor urbanistice 

Se instituia, prin prevederile OUG, un termen de maximum 45 de zile în care consiliul judeţean/local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism supusă atenţiei lui. De asemenea, consilierii sunt obligaţi de OUG 100/2016 să depună în scris motivaţia pentru votul exprimat prin care aprobă/resping documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism.

Renunţarea la precizarea cu claritate a faptului că prefectul şi ISC pot ataca în justiţie documentaţii de urbanism adoptate cu nerespectarea legii 

„Hotărârea privind aprobarea unei documentaţii de urbanism adoptată cu încălcarea prevederilor legale poate fi anulată de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea hotărârii poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect sau de către Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) în urma activităţii proprii de control“, este articolul introdus de OUG, care clarifică atribuţiile celor două instituţii.

Renunţarea la unele posibilităţi de autorizare în situaţia în care Planul Urbanistic General a fost suspendat/anulat în justiţie 

OUG 100/2016 a stabilit că, în cazul suspendării/anularii în instanţă a PUG-ului, se pot elibera autorizaţii pentru lucrări de intervenţii în primă urgenţă, lucrări de consolidare, restaurare, conservare, reparare a construcţiilor, instalaţiilor şi căilor de comunicaţii, fără modificarea caracteristicilor acestora şi a indicatorilor urbanistici. În lipsa acestui articol, conservarea şi restaurarea monumentelor istorice sunt puse în pericol.

Renunţarea la creşterea amenzilor şi instituirea de amenzi pentru nerespectarea unor prevederi din lege 

Prin OUG 100/2016, a avut loc o creştere semnificativă a numărului contravenţiilor şi au fost prevăzute creşteri ale amenzilor. Anterior OUG, o serie de obligaţiile legale, pentru alte situaţii decât cele încadrate ca infracţiuni, nu aveau prevăzute contravenţii.

Între noile contravenţii se numără: nerespectarea prevederilor referitoare la informarea şi consultarea populaţiei pentru aprobarea unei documentaţii de urbanism; modificarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în vigoare de către autorităţile locale fără reluarea procedurii privitoare la avizarea şi aprobarea acestora; iniţierea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii care nu au autorizaţie de construire sau nu respectă prevederile autorizaţiei de construire; neemiterea, în condiţiile legii, a hotărârii de aprobare sau respingere a documentaţiei de urbanism; aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentaţiile de urbanism aprobate, cu nerespectarea condiţiilor legii; nerealizarea demersurilor de elaborare sau actualizare a planului de amenajare a teritoriului judeţean sau a planului urbanistic general; nerealizarea demersurilor de elaborare a planurilor de urbanism zonale cu caracter  obligatoriu prevăzut de lege (între acestea se numără şi cele pentru zonele construite protejate); emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţarea în regim de urgenţă/în primă urgenţă pentru alte cazuri decât cele prevăzute de lege; neafişarea panoului investiţiei (panoului de şantier).


Contravenţiile în urbanism, situate anterior în intervalul 1.000 - 10.000 de lei, au crescut prin OUG 100/2016 la 10.000 - 50.000 de lei. Contravenţiile din domeniul autorizării construcţiilor au rămas în intervalul 1.000 - 100.000 de lei, dar pragurile superioare ale majorităţii contravenţiilor au crescut semnificativ.

Renunţarea la digitizarea procesului de emitere a avizelor şi eliberare a autorizaţiilor de construire 

OUG prevedea ca autorităţile publice să creeze infrastructura care să permită depunerea în format digital a documentaţiilor şi emiterea / eliberarea de acte utilizându-se semnătura electronică.