Cât pot primi sau cheltui partidele politice (document)

Ieri, în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Şi pentru că suntem într-un an electoral, în care partidele politice, avide după putere, vor avea de finanţat două campanii electorale, am lecturat prevederile legale de care vor trebui să ţină cont toţi politicienii.
 
Astfel, potrivit legiuitorului, contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din venituri proprii, donaţii primite de la persoane fizice sau împrumuturi de la persoane fizice ori contracte cu instituţii de credit.
 
Numai că normele recent publicate în Monitorul Oficial prevăd limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar. Concret, acestea sunt:

• 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat Ia funcţia de deputat sau de senator;
• un salariu de bază minim brut pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al comunei;
• trei salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local aI oraşului;
• cinci salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului;
• 30 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul de sector al municipiului Bucureşti;
• 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean;
• cinci salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei;
• şapte salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al oraşului;
• zece salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului;
• 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat Ia funcţia de primar de sector al municipiului Bucureşti;
• 150 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului Bucureşti;
• 750 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de parlamentar european;
• 20.000 de salarii de bază minime brute pe tară pentru candidatul la funcţia de preşedinte al României. 

Cheltuieli în funcţie de rangul vizat

Legiuitorul a stabilit şi limitele maxime ale cheltuielilor pe care le pot face partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Aşadar, risipa financiară se poate extinde până la:

• 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator;
• un salariu de bază minim brut pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al comunei;
• trei salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al oraşului;
• cinci salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului;
• 30 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul de sector al municipiului Bucureşti;
• 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean;
• cinci salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei;
• şapte salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al oraşului;
• zece salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului;
• 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar de sector al municipiului Bucureşti;
• 150 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului Bucureşti;
• 750 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de parlamentar european;
• 20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară în cazul aspirantului la funcţia de preşedinte al României. 

Tipuri de cheltuieli electorale admise 

Şi dacă tot s-a dorit stricteţe, legiuitorul a reglementat şi tipurile de cheltuieli electorale pe care le vor putea face partidele politice, organizaţiile sau candidaţii independenţi.
Normele de aplicare a Legii 344 prevăd doar:

• „cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune, presa scrisă, în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru piaţa serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
• cheltuieli pentru comisioane bancare“. 

Toate prevederile normativului publicat ieri în Monitorul Oficial pot fi consultate în secţiunea „Documente“.