Ce politicieni locali sunt participanti la Revolutie (document)

„La început am fost ca o familie, apoi ne-am împărţit precum oamenii în partide, unii de stânga alţii de dreapta", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei „Revoluţia din 1989", Gheorghe Turcu, la 20 de ani de la formarea primei asociaţii care apăra drepturile acestora.

Îi întâlnim numai la comemorarea eroilor Revoluţiei, o dată pe an, cel mult de două ori. Luptă în continuare pentru drepturile familiilor care i-au pierdut pe cei dragi dar şi pentru păstrarea privilegiilor pe care statutul de revoluţionar le-a oferit. În ultimii ani în schimb, au fost aspru criticaţi şi contestaţi pentru că unii, mai isteţi, şi-au dobândit statutul fără să fi fost vreodată în 1989, în vreo situaţie care să le asigure acest drept.

Dacă ar fi să luăm în calcul datele de pe portalulrevoluţiei.ro, pe întreg cuprinsul ţării ar fi doar 67 de Asociaţii de Revoluţionari recunoscute. În realitate însă sunt mult mai multe. Cel puţin la nivelul judeţului Constanţa, aşa stau lucrurile. Chiar dacă doar Asociaţia „Revoluţia din 1989" este recunoscută în plan judeţean, de fapt ele sunt cel puţin încă patru. Printre acestea se regăsesc Asociaţia Luptătorilor Revoluţionari, Fundaţia Revoluţionarilor Tomis, Pheonix şi Federala Naţională. Imediat după 1990 toţi cei care şi-au revendicat dreptul de revoluţionar au fost iniţial în Asociaţia Luptătorilor Revoluţionari, ulterior aceasta despărţindu-se într-o altă tabără, Asociaţia „Revoluţia din 1989", condusă de Lazăr Cercel.

„Revoluţionarii s-au împărţit precum oamenii în partide"

„La început am fost o familie. La fel cum oamenii după 1989 s-au împărţit fiecare la câte un partid, de stânga sau de dreapta, aşa ne-am împărţit şi noi", e de părere preşedintele Asociaţiei „Revoluţia din 1989", Gheorghe Turcu. Destul de agitat la momentul în care l-am întrebat de ultimul subiect care îi viza şi care a făcut vâlvă în mass-media, anul trecut prin septembrie, cel al revoluţionarilor acuzaţi că au fost turnători la Securitate, Turcu a precizat că nu vrea nicio dezbatere pe marginea subiectului: „Când o să mi se arate mie unul care a fost pedepsit pentru că a turnat la Securitate, atunci am să vă arăt şi eu. Nu s-a reglementat nici un statut. Dacă nu aş avea atâta ură şi dorinţă să se facă dreptate, m-aş lăsa păgubaş".

De pe lista revoluţionarilor care au primit titlul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - remarcat prin fapte deosebite" membri ai Asociaţiei „Tomis", potrivit volumului „Preţul libertăţii la Constanţa. File de istorie" - Ioan Maliciuc, şi care au evoluat în cei 20 de ani de la Revoluţie, fac parte: avocatul Sorin Calafus, fostul deputat UDTR, Metin Cerchez, avocatul Ionel Haşotti, actualul deputat PNL Mihai Lupu, senatorul PSD Nicolae Moga, fostul candidat PRM la primăria Constanţa în 2008, Eugen Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Gheorghe Turcu, inclusiv autorul volumului, Ioan Maliciuc.

Cât despre numărul celor care la împărţirea din 1990 au migrat către Asociaţia „Revoluţia din 1989" din cadrul Asociaţiei „Luptătorilor Revoluţionari" acesta a fost de 230. Însă potrivit listei prezentate pe site-ul asociaţiei, numărul acestora nu depăşeşte 183. La o primă vedere, de pe listă fac parte actualul deputat liberal Mihai Lupu dar şi Constantin Cumpănă, fost ziarist şi actual „redactor special" la „Telegraf".

Mazăre a renunţat la certificat

Dacă Asociaţia „Revoluţia din 1989" se mândreşte cu doar doi membri de seamă, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor Revoluţionari, Constantin Vasilescu a atras de partea sa oameni care în anii ce au trecut de la Revoluţie au căpătat un statut aparte pe lângă cel de revoluţionar. Spre exemplu, până în 2004, când a renunţat la certificat, revoluţionar a fost şi primarul Constanţei, Radu Mazăre dar şi prietenul său Sorin Strutinski. De pe lista cu pricina mai fac parte şi Sorin Calafus, avocatul Dan Miron dar şi cel care a ajuns senator de Constanţa, social-democratul Nicolae Moga. „Sunt oameni care au fost simpli dar au evoluat pe parcurs", i-a catalogat Vasilescu.

Cât despre viitorul asociaţiilor care protejează drepturile revoluţionarilor, Vasilescu a explicat că totul depinde de membrii acestora şi de obiectivele pe care trebuie să le pună în aplicare: „Noi nu mai suntem cum eram prin '95 - '97, ne-am pierdut din autoritate", a conchis preşedintele asociaţiei.

Ataşat puteţi vizualiza lista celor 176 de constănţeni, membri ai Asociaţiei „Tomis" care au primit titlul de revoluţionar dar şi pe cea a Asociaţiei „Revoluţia din 1989" aşa cum apare pe lista postată pe site-ul asociaţiei.