Ce spune deputatul USR, Stelian Ion, despre acordul pentru centrala de la Cernavodă și ideea coridorului Constanța-Gdansk

 

• Un acord şi o idee de mare importanţă pentru ţara noastră, pentru Dobrogea şi pentru Constanţa, au fost anunţate de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti,  Adrian Zuckerman
• Acordul dintre guvernele României şi SUA stabileşte retehnologizarea reactorului 1 şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, de un consorţiu de firme din SUA, Canada, România şi Franţa
• Marele potenţial de nod energetic emergent al Dobrogei va avea şi mai mult de câştigat dacă se va concretiza ideea extraordinară a unei autostrăzi şi a unei căi ferate Constanţa-Gdansk – susține deputatul USR de Constanța, Stelian Ion

 
 
Un acord şi o idee de mare importanţă pentru ţara noastră, pentru Dobrogea şi pentru Constanţa, au fost anunţate de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti,  Adrian Zuckerman.
Acordul dintre guvernele României şi SUA stabileşte retehnologizarea reactorului 1 şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, de un consorţiu de firme din SUA, Canada, România şi Franţa.
 
„Au fost astfel scoşi din joc chinezii, cu care PSD ar fi vrut să realizeze aceste lucrări. Viorica Dăncilă, mânată de interesele actualului puşcăriaş care conducea PSD, semnase anul trecut o înţelegere cu o companie chinezească investigată de americani pentru furt de tehnică militară. Pesediştilor nu le-a păsat şi au făcut ce ştiau mai bine: au virat Est în timp ce semnalizau Vest.
Schimbarea partenerilor în acest proiect are implicaţii majore din punct de vedere strategic pentru Dobrogea şi arată o politică principială şi coerentă din partea României.
Dar marele potenţial de nod energetic emergent al Dobrogei va avea şi mai mult de câştigat dacă se va concretiza ideea extraordinară a unei autostrăzi şi a unei căi ferate Constanţa-Gdansk, anunţată de dl ambasador.
O legătură între Marea Baltică şi Marea Neagră nu este nouă. În secolul al XVIII-lea, polonezii luau în calcul o astfel de conexiune din raţiuni strict comerciale. După primul război mondial, tot polonezii au avansat o astfel de legătură în cadrul proiectului Intermarium, în care prevala ideea geopolitică. După sfârşitul războiului rece, în 2006, aspectul comercial a revenit în prim-plan prin semnarea acordului pentru Via Carpatica, un drum care ar fi urmat să coboare din ţările baltice până la Mediterana, proiect pornit pe porţiuni şi care ar putea integra autostrăzi deja existente pe teritoriul României.
Uniunea Europeană a încurajat şi ea o cale între cele două mări, dar fluvială, pe râurile din Polonia, Belarus şi Ucraina.
Sigur că la acest moment, legăturile terestre Constanţa-Gdansk par doar o idee a actualei administraţii americane. Şi sigur că planul vine în continuarea politicii preşedintelui Trump de consolidare a flancului de răsărit al NATO, cu focalizare asupra Mării Negre, şi de strângere a legăturilor cu statele din Europa de Est, ocolindu-le pe cele din vestul continentului.
Fără să ne entuziasmăm deci, avem totuşi speranţa că aceste căi de transport terestru vor deveni realitate permiţându-i Constanţei să se dezvoltate pe măsura potenţialului său, unul dintre cele mai mari din ţară şi din Europa.
Beneficiile însă vor fi majore pentru întreaga ţară, de securitate, dar şi pentru că astfel estul României va avea condiţiile să ajungă din urmă regiunile vestice”, este de părere deputatul USR de Constanța, Stelian Ion.