Cea de-a patra editie a Festivalului "Dupa datina strabuna", la Cumpana

Colinde, dansuri si traditii pline de prospetime

# Administratia publica si Consiliul local Cumpana au organizat la sfarsitul saptamanii cea de-a patra editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri de Iarna "Dupa datina Strabuna" * Locuitorii au venit in numar mare sa asiste la parada ansamblurilor folclorice, multi tineri alaturandu-se alaiului format * Festivalul a continuat in sala mare a caminului cultural, unde fiecare ansamblu a prezentat cate un mic recital de obiceiuri * Primarul comunei Cumpana, Mariana Gaju, considera ca atata timp cat colindele si sarbatorile ne vor aduna sub semnul iubirii, putem sa credem in forta de regenerare, de mobilizare si de izbanda

Primaria si Consiliul local Cumpana in colaborare cu Centrul de promovare a culturii traditionale Constanta au organizat la sfarsitul saptamanii cea de-a patra editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri de Iarna. Sub motto-ul "Viata unei natiuni este cultura ei proprie", autoritatile locale si judetene promoveaza astfel cultura si traditiile populare romanesti. Festivalul "Dupa datina strabuna" s-a desfasurat intr-un cadru deosebit, ninsoarea si colindele creand o atmosfera de basm. Din agenda evenimentului au facut parte o parada a ansamblurilor folclorice, atat din Dobrogea, cat si din tara, iar cete de colindatori au transmis urari de sanatate pe strazile comunei Cumpana. Portul si obiceiurile de iarna au fost promovate de colindatori din Niculitel, Medgidia, Cumpana, Maramures, Piatra Neamt, Gorj, Botosani, dar si alte localitati ale tarii. In privinta autenticitatii, costumele populare purtate de colindatorii din Maramures au starnit admiratie si au incantat privirile spectatorilor. Dupa periplul comunal, ansamblurile folclorice au evoluat pe scena Caminului Cultural, in prezenta catorva sute de spectatori. In cuvantul sau de deschidere, primarul localitatii Cumpana, Mariana Gaju, a declarat ca in asteptarea sarbatorilor, gandul se intoarce cuminte, usor obosit, spre anii copilariei, spre starea de pace, de sinceritate si echilibru din casa parintilor. "Clipa colindelor prin care ne reintoarcem la aroma cozonacilor din copilarie a sosit. Sunt convinsa ca starea de melancolie, nostalgie si dor care ma acopera in acest moment se regaseste si in sufletul dumneavoastra. De aceea am dorit sa aduc sa aduc in aceasta zi, mai aproape de suflet, colindele eterne ale copilariei", a adaugat seful administratiei publice din Cumpana, impresionata de atmosfera de sarbatoare care a pus stapanire pe comuna.Printre obiceiurile care au incantat publicul s-au situat si "Steaua" si "Capra", iar jocurile cu masti au starnit deliciul copiilor. Uratorii din Botosani au precizat ca mastile imbina ingenios materiale variate, cum ar fi lemnul, pielea netabacita de oaie, capra si podoabe variate, de la margele si oglinzi, franjuri si pana la pene si clopotei. Artizanii afirma ca mastile folosite in desfasurarea obiceiurilor de Anul Nou constituie un domeniu aparte al artei taranesti. Mai mult, obiceiul dansului soldatului, prezentat de ceata de uratori din Grivita, a dat culoare evenimentului. De asemenea, toate ansamblurile au avut o recuzita bogata, pornind de la caluti, sorcove, clopotei si pana la tobe, bici, trompete si o formatie in toata regula. Mariana Gaju a mai spus ca manifestarea este un omagiu adus bunicilor si parintilor nostri, care au pastrat cu sfintenie colindele si ni le-au incredintat pentru a nu uita niciodata cine suntem. Ea a mai adaugat ca "incercam astfel sa ne luam portia de fericire, sa recunoastem si sa ne smerim in asteptarea nasterii Manuitorului. Prin darul colindelor si puterea lor magica, predam stafeta de iubire si bunatate copiilor care au dreptul sa creasca si sa prinda radacini puternice in acest pamant romanesc". Seful administratiei publice din Cumpana considera ca este o datorie sfanta, dintr-un sentiment al vegherii si al credintei. "Atata timp cat colindele si sarbatorile ne vor aduna sub semnul iubirii, al datoriei sfinte fata de cei care ne-au dat viata, putem sa credem in forta de regenerare, de mobilizare si de izbanda a romanilor", a specificat Mariana Gaju.