Cei mai multi repetenti se regasesc in satele sarace

Topul scolilor cu promovabilitate scazuta

# Trio-ul format din autoritatile locale, reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii si membrii comunitatilor adiacente este responsabil in egala masura si de succesele obtinute de olimpicii constanteni, dar si de numeroasele deficiente inregistrate la scolile mai slab cotate * Primele pozitii in topul unitatilor de invatamant care au inregistrat in anul scolar 2005-2006 foarte multi repetenti sunt ocupate de Scoala cu clasele I-VIII Cuza Voda, Scoala de Arte si Meserii Pestera, Scoala cu clasele I-VIII nr.4 Medgidia si Scoala de Arte si Meserii Dunareni * Daca in cazul institutiilor de profil cu peste o mie de elevi numarul mare al nepromovatilor este cat de cat justificabil, prezenta celor din mediul rural in acest top nu face decat sa reconfirme problemele majore ale acestui sector

In timp ce unitatile de invatamant preuniversitar de traditie isi etaleaza in fiecare an listele cu olimpici nationali si internationali sau certificatele prin care sunt numite "scoli europene", la polul opus, zeci de alte institutii de acest gen se zbat in submediocritate, afundandu-se treptat intr-o acuta criza de sistem, cu din ce in ce mai putine solutii de rezolvare. Si imaginea scolilor de succes si imaginea celor aflate la limita subzistentei sunt decupate din aceeasi diviziune administrativ-teritoriala. De ele raspund in egala masura autoritatile locale, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) si comunitatile adiacente si asa cum ne adjudecam cu placere indirect o parte din succesul produselor de exceptie ale invatamantului constantean, trebuie, in paralel, sa ne asumam si responsabilitatea pentru deficientele din sector. Intr-un top al unitatilor de invatamant din judet care au cei mai multi repetenti in anul scolar 2005-2006, furnizat de ISJ, primele pozitii sunt ocupate de Scoala cu clasele I-VIII Cuza Voda (39 de elevi), Scoala de Arte si Meserii Pestera (25), Scoala cu clasele I-VIII nr. 4 Medgidia (23), Scoala de Arte si Meserii Dunareni (23), Liceul Teoretic "Ioan Cotovu" Harsova (21), Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Navodari (20), Scoala cu clasele nr. 3 Mangalia (19), Scoala cu clasele I-VIII "Nicolae Iorga" Constanta (18), Grup Scolar Oras Ovidiu (17), Scoala cu clasele I-VIII Cumpana (24), Scoala cu clasele I-VIII nr. 7 Medgidia (17) si Scoala de Arte si Meserii Dobromir (19).Probleme mari la sateDatele de mai sus nu trebuie interpretate nemijlocit. Scolile nr. 4 Medgidia, nr.1 Navodari sau nr. 3 Mangalia sunt unitati de invatamant de mari dimensiuni, cu peste o mie de elevi, arondate la cartiere cu o structura sociala si profesionala complexa, in timp ce Grupul Scolar Oras Ovidiu prezinta numeroase clase de seral, care se inscriu intr-un sector distinct de instructie. Problema devine acuta, insa, atunci cand este translata in mediul rural. Scoala din localitatea Cuza Voda are 437 de elevi. Dintre ei doar 91% au reusit sa promoveze intr-un an superior. Principalii factori care au generat aceasta situatie sunt, in opinia directorului Gheorghe Dancea, abandonul scolar si instructia insuficienta, combinata cu dezinteresul fata de actul educational din partea parintilor. Abandonul scolar sta la originea rezultatelor slabe si in cazul Scolii de Arte si Meserii din Pestera. Acolo, potrivit directorului Marius Petre, s-a inregistrat doar un singur caz de repetentie efectiva. Si la Scoala de Arte si Meserii Dobromir situatia este critica. Din totalul de 280 de elevi, doar 261 au reusit sa treaca intr-un an superior. Directoarea Tudorita Bodar da vina tot pe situatia materiala proasta si pe gradul scazut de cultura al comunitatii. Scoala de Arte si Meserii Cumpana se regaseste, insa, si pe lista unitatilor de invatamant care au inregistrat rezultate slabe la testarea nationala din iunie 2006 (doar 11,53% procent de promovabilitate). Pe acest fond, prapastia dintre mediul rural si cel urban se adanceste progresiv. Inspectorul scolar general Narciz Amza a declarat ca invatamantul de la sate reprezinta prioritatea numarul unu pe termen mediu a institutiei pe care o conduce. Instrumentele de operare ale ISJ-ului sunt, insa, restranse. Pentru o ameliorare totala a situatiei ar fi nevoie de un amplu efort conjugat al tuturor partilor implicate direct ori indirect.