Decebal Fagadau „Reabilitarea termica costa Primaria Constanta peste 80 milioane de euro"

Viceprimarul municipiului Constanţa a menţionat că 1.801 de blocuri ar trebui reabilitate termic * Lista asociaţiilor înscrise în program va fi întocmită în baza punctajului obţinut din îndeplinirea sau nu a unor criterii

La începutul acestei luni, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuit. La nivelul Primăriei Constanţa, coordonatorul acestui program va fi primarul Radu Mazăre, ce va delega atribuţiile unui viceprimar sau directorului de la tehnic-achiziţii, Ion Marica. Ce efort financiar şi logistic presupune punerea în practică a programului de reabilitare termică în forma stabilită de Cabinetul Boc şi cum se va implica municipalitatea în derularea acestuia am aflat de la viceprimarul Decebal Făgădău.

Programul de reabilitare s-a extins la toate blocurile construite după proiecte elaborate în perioada 1950 - 1990. S-a făcut un inventar al imobilelor vizate de acest program, la nivelul municipiului?
În primul rând vreau să punctez diferenţele dintre propunerea de ordonanţă care a stat pe site şi cea aprobată de Guvern. Lucrările de intervenţie s-au extins de la izolarea termică, înlocuirea ferestrelor, termo şi hidroizolaţia terasei şi a planşeului pentru ultimul nivel şi izolarea planşeului de subsol cu lucrări de demontare şi remontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade şi lucrări de refacere a finisajului anvelopei. Revenind la întrebarea dumneavoastră, în momentul de faţă, avem inventariate 1.801 blocuri - structurate pe regim de înălţime, aferente unui număr de 4.385 de scări. Nu cunoaştem încă şi forma juridică în care ele sunt asociate. Dar vreau să subliniez că beneficiarii eligibili ai programului sunt doar asociaţiile, întrucât trebuie să gestionăm fonduri publice şi ale asociaţiilor reprezentate printr-o formă de organizare.

Ce efort financiar presupune pentru Primăria Constanţa acoperirea procentului ce revine autorităţii locale?
Până a ajunge la acel procent, avem un alt atribut, exclusiv al autorităţii locale, privind întocmirea părţii de auditare, obţinerea de certificat, proiectul tehnic şi detalii de execuţie, incluzând şi expertiza. Aici este cheltuiala integrală a primăriei. Partea de co-finanţare apare ulterior şi se referă strict la partea de execuţie. Înainte de a apărea ordonanţa - aşteptăm apariţia normelor metodologice de aplicare -, am început să caut oferte de auditori, care sunt acreditaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Întrucât unii fac auditare, alţii doar proiectare, dar nu şi expertizare, aşa că mi-e dificil să spun la ce nivel de costuri vom ajunge pe partea primară, nu de execuţie. Pe baza ofertelor venite, am făcut o medie iar preţul ar fi în jur de 7 euro/mp ca suprafaţă desfăşurată. La cele 36 de asociaţii, pe care le-am implicat în programul naţional de reabilitare termică, pentru care s-a adoptat o hotărâre în Consiliu Local, în 2009, avem o suprafaţă de 200.000 metri pătraţi construiţi, înmulţiţi cu aproape 7 euro, ajungem la 1.400.000 euro doar pentru partea de auditare, expertiză, proiect, detalii de execuţie şi obţinere de certificat. Ulterior, din proiectele finanţate anterior, am ajuns la concluzia că o medie a costurilor de execuţie pe scară ajunge la circa 10.000 euro/nivel. Păstrând această proporţie, ajungem la un P+2 la 30.000 euro şi la un P+14 la 150.000 euro - partea de execuţie, fără lucrările introduse suplimentar în normativul aprobat recent de Guvern. Asta presupunea, în varianta anterioară actualului normativ, că aproximativ 80 milioane de euro va fi contribuţia Primăriei. Dacă am întinde programul pe opt ani, înseamnă 10 milioane euro/an, echivalentul a 10% din bugetul local. Pentru 2009, ne-am luat angajamentul să aplicăm program pentru cele 36 de asociaţii - adică 3.092 de apartamente, ceea ce presupune să începem şi execuţia.

Cum veţi veni în sprijinul asociaţiilor de locatari ce vor să se înscrie în program?
Conform noii ordonanţe, vom elabora un ghid ce va fi dezbătut cu preşedinţii de asociaţii, astfel încât, în jur de 1 iunie, asociaţiile care nu sunt incluse în programul pe 2009 să-l poată aplica. Va fi concis, dar nu permisiv. Vom cere un minim de documente, dar nu primim documentaţia incompletă. Nu este în intenţia noastră de a ne erija în locţiitori ai preşedinţilor de asociaţii, în sensul de a face ordine în bloc. E opţiunea locatarilor dacă vor sau nu să adere la acest program de reabilitare termică. În Ghid va fi prezentat şi un punctaj care să ne ajute într-o prioritizare şi eşalonare a intervenţiilor. Vom stabili anumite criterii pentru a da prioritate celor care arată că sunt interesaţi. Existenţa contribuţiei proprii, vechimea imobilului, numărul de apartamente racordate la RADET pe asociaţie şi lucrările solicitate sunt câteva din criteriile care vor conta în ocuparea unui loc „eligibil" pe listă. Intenţionăm să dăm o bonificaţie în punctaj asocierii de asociaţii care permite întregirea unui fronton de blocuri. Tot în acest ghid vor fi incluse formularele necesare cu model tip: de adunare generală a asociaţiei de proprietari/locatari cu semnăturile anexate; de mandat din partea asociaţiei către primar/coordonator al programului de reabilitare pentru împuternicirea acestuia să desfăşoare procedurile de achiziţie a execuţiei. Pe baza acestui ghid, preşedintele de asociaţie îşi va putea calcula punctajul.

În prezent, câte cereri sunt înregistrate la Primăria Constanţa?
Nu m-a interesat acest aspect deoarece eu sunt mai riguros, mă bazez pe date reale. Am o hotărâre a CLM prin care am înscris Constanţa în Programul de reabilitare, aştept să apară normele metodologice şi să-mi aprob un instrument de lucru şi apoi îmi voi structura solicitările.

Ce sumă va fi prevăzută în bugetul local pe 2009 pentru acest program?
Bugetul încă nu a fost dezbătut şi aprobat. Pot să vă spun că este o mare presiune asupra acestuia. V-aţi dat seama, probabil, din suma estimativă pe care v-am dat-o pentru partea de audit şi proiectare. Pentru partea de co-finanţare nu se ştie. Cert este faptul că intenţia noastră este să facem acest proiect şi să-l facem fezabil. Vom face o alocare corespunzătoare, astfel încât să aplicăm pe ceea ce avem ca temă - cele 37 de asociaţii. Este greu să cuantificăm într-un fel suma ce trebuie alocată.

Aveţi semnale de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei despre fondurile alocate ca şi contribuţie a statului la acest program?
Am fost personal la MDRL, am discutat cu secretari de stat şi am fost asigurat că, din partea Guvernului, nu este nicio problemă de finanţare a programului. Mi s-a subliniat că este o prioritate pentru minister şi pentru ministrul Blaga implementarea lui. Deci n-ar trebui să apară probleme privind finanţarea din partea Executivului.

Când preconizaţi să înceapă programul după noile reglementări?
În mod cert, începem programul în acest an. Probabil, la începutul toamnei.

Există posibilitatea ca acea cotă de 20%, ce trebuie plătită de asociaţie, să fie acoperită de Primărie, printr-o decizie a Consiliului Local, pentru blocurile unde există mai multe familii în imposibilitatea de a plăti?
Noua ordonanţă aprobată de Guvern stipulează şi această variantă. Mergând de la caz la caz, vom analiza solicitările. Dar intenţia noastră prin elaborarea acelui Ghid este să le prioritizăm. Totodată, mi se pare absolut normal, ca locatar, să fac şi eu un efort financiar, fiind unicul beneficiar. Administraţia locală, din punct de vedere financiar, nu va avea decât o subvenţie mai mică la preţul gigacaloriei, prin operatorul RADET. Problemele speciale le vom trata în mod special. Dacă vom avea un bloc în pericol de dezintegrare a elementelor arhitecturale - cornişe etc, probabil, prin dispoziţie de primar şi, ulterior, hotărâre a Consiliului Local Municipal, vom interveni. Municipalitatea a arătat deschidere în rezolvarea cazurilor sociale şi sunt convins că la fel le vom trata şi pe viitor.

{mos_ri:Decebal Fagadau}