Formatiunea lui Stolojan, condamnata la moarte inainte de a se naste

Partidul Liberal Democratic, fata in fata cu istoria

# Un viitor partid "liberal democratic", intemeiat pe baza platformei lansate la sfarsitul lunii trecute la Pitesti ar ocupa locul al treilea in optiunile electoratului * PNL-ul are o lunga "traditie" a miscarilor "factioniste", in special in perioadele de guvernare * Partidul virtual al lui Stolojan ar fi a patra formatiune liberal-democrata rupta de-a lungul timpului din PNL * Deputatul Mircea Iustian, unul dintre sustinatorii platformei, spera intr-o adeziune masiva a organizatiilor judetene la noul proiect politic * Vice-presedintele liberal a declarat ca demersul cuplului Stoica-Stolojan nu are nicio legatura cu valorile liberale si ca disolutia viitorului partid de orientare liberala in PD este o certitudine

Lansarea platformei "Stolojan-Stoica" a presupus, pe langa delimitarea de strategia politica trasata de actuala conducere a PNL-ului, si revendicarea valorilor autentice ale liberalismului sub pretextul acuzatiei ca echipa lui Calin Popescu Tariceanu a preluat o mare parte din practicile negative ale fostei guvernari si ca a transformat partidul intr-o organizatie oligarhica. Disputa dintre PNL si sustinatorii acestei noi formule politice a capatat, astfel, si valente ideologice. Virtualul partid "liberal democratic", construit pe scheletul programatic al platformei de la Pitesti, ar beneficia, potrivit unui sondaj CURS, realizat in perioada 4-11 octombrie, de aproximativ 15% din totalul voturilor exprimate, aproape de doua ori mai mult decat formatiunea din care s-a rupt, impinsa la doar 8%. Indubitabil, actiunea intreprinsa de cuplul Stolojan-Stoica reprezinta o veritabila provocare pentru PNL. Ea nu este, insa, o inovatie.Partidul tendintelor secesionisteInca din primii ani ai existentei sale, PNL-ul, cel mai vechi partid politic romanesc, s-a confruntat cu numeroase miscari factioniste, manifestate cu precadere in perioadele de guvernare. Acestea, rezultate din diferite motivatii politice ori personale, de dimensiuni mai mari sau mai mici, au incercat pe deoparte sa eludeze legitimitatea partidului-mama, dar, pe de alta parte, au constituit "supape" prin care energiile contrare structurilor superioare de conducere au fost eliminate fara ca formatiunea sa fie in mod decisiv afectata.In perioada antebelica s-au desprins pe rand, partial sau total din PNL, Partidul Liberalilor Moderati (1880), Fractiunea Libera si Independenta (1880), Partidul Liberalilor Sinceri (1880), gruparea rosettista (1884) sau Partidul Democrat Radical (1888). Au existat, de asemenea, si doua formatiuni liberal-democratice - Partidul Liberal Democrat, creat in 1885 de Dumitru Bratianu, fratele lui Ion C. Bratianu, respectiv gruparea liberal-democrata a lui Nicolae Fleva (1895), reactie la "monopolul" impus la varf de conducerea Dimitrie A. Sturdza, in timp ce gruparea "drapelista", constituita in 1896, a fost atat de puternica incat a reusit chiar sa formeze un cabinet, cabinetul Petre S. Aurelian.Eroziunea pronuntata in perioadele de guvernare a fost "mostenita" si de liberalii interbelici. In 1929, Ioan Th. Florescu a creat gruparea disidenta "Omul liber" (devenita in 1931 Partidul Liberal Democrat), iar in 1930, o grupare disidenta masiva, condusa de Gheorghe Bratianu, a alcatuit Partidul National Liberal - Gheorghe Bratianu. De asemenea, disensiunile din anii `30, iscate intre "batranii" si "tinerii" liberali, au degenerat in 1943, cand s-a format PNL - Gheorghe Tatarescu, partid ce a devenit in timp unul dintre satelitii Partidului Comunist din Romania, in cadrul Blocului Partidelor Democratice.Piticii liberali post-decembristiLa inceputul anilor `90, in contextul semi-esecurilor inregistrate la alegerile parlamentare din 1990 si din 1992, s-au desprins din Partidul National Liberal gruparile PNL - Aripa Tanara (printre membri se numarau Dinu Patriciu, Calin Popescu Tariceanu sau Viorel Catarama), devenit din februarie 1993 Partidul Liberal `93, PNL - Conventia Democrata, condus de Niculae Cerveni, sau PNL - Radu Campeanu. Astfel, luand in calcul cele mai sus-expuse, miscarea intreprinsa de Theodor Stolojan si de sustinatorii sai nu reprezinta o premiera pentru partidul condus in prezent de Calin Popescu Tariceanu, ci mai degraba un mod de existenta.Niciuna dintre disidentele liberale nu a reusit sa isi traseze in timp o personalitate politica distincta. In lipsa unui cadru institutional stabil, amenintate cu disolutia, ele fie au fost fie absorbite de alte partide, fie s-au reintors in partidul-mama. Ramane de vazut daca si in cazul gruparii Stoica-Stolojan acest scenariu se va repeta sau daca, dimpotriva, ea va deveni exceptia acestui studiu de caz."Diagnosticele" membrilor de partidMircea Iustian, unul dintre simpatizantii platformei lansate la sfarsitul lunii trecute la Pitesti, spera ca programul elaborat nu va reprezenta baza ideologica a unei grupari desprinse din PNL, ci actul care va declansa reforma la varf a partidului condus de Calin Popescu Tariceanu. Astfel, un scenariu optimist ar fi acela in care organizatiile din teritoriu vor adera in masa la acest proiect politic, lasand structurile superioare de conducere fara relee de sustinere si distributie a mesajului politic. Deputatul constantean a dat ca exemple pozitive comportamentele organizatiilor judetene din Botosani, respectiv Bacau si Iasi care au aderat "in corpore" sau intr-o mare masura la ceea ce se vrea a fi "noul PNL".La polul opus, vicepresedintele liberal, senatorul Puiu Hasotti, a declarat ca proiectul de la Pitesti "nu are nicio legatura cu valorile liberale, (...) valori care se gasesc exclusiv in interiorul PNL". El a mai adaugat ca, in mod cert, "platforma S-S" (n.r. Stoica-Stolojan) se va transforma intr-o entitate politica distincta, dar va fi "inghitita" in cel mai scurt timp de PD.